Recomandarea devenita cliseu este corecta „Consumati cel putin doi litri de apa pe zi, pentru o buna hidratare a organismului!”, însa si hidratarea – la fel ca tratarea oricarei boli – ar trebui sa tina cont de caracteristicile individuale ale fiecarei persoane, cu sau fara afectiuni medicale.
Deshidratarea este o afectiune patologica subestimata, care poate cauza stari de lesin si confuzie.
Copiii (cu precadere cei de vârste mici) si vârstnicii prezinta un risc mai mare de deshidratare. Îmbatrânirea este de fapt însotita si de o reducere a senzatiei de sete si o scadere a proportiei de apa din organism.
În mod frecvent, persoanele în vârsta nu beau suficienta apa (sau alte lichide precum ceaiurile, supele, compoturile etc.) si, prin urmare, pierd mai usor apa din organism. De asemenea, foarte mult expuse riscului sunt persoanele care au dificultati sa bea singure, cele care sufera de pierderi de apa prin febra, varsaturi, diaree, escare etc. Situatia devine si mai îngrijoratoare dupa ce temperatura exterioara depaseste 25ºC.
Deshidratarea poate fi prevenita prin masuri simple si eficiente:
– optimizarea temperaturii în locuinta (si la serviciu) este prima masura necesara: ventilatie corespunzatoare, folosirea jaluzelelor;
– alegeti o dieta echilibrata de fructe si legume care contin cantitati mari de apa, sare si vitamine;
– pulverizari fine de apa, scurte ca durata, servetelele umede, odorizantele pentru gura ofera un confort deosebit pacientilor imobilizati la pat. Pentru cele mai grave cazuri, medicul poate decide sa înceapa hidratarea prin perfuzie;
– alegerea alimentelor este cruciala: mese reci, alimente cu o cantitate optima de lichid, bauturi reci (dar nu alcool!), înghetata.
– îmbracamintea trebuie sa fie lejera. Exista haine largi si usoare, potrivite pentru pacientii imobilizati la pat si care faciliteaza îngrijirea acestora. Nu ezitati chiar… sa exagerati putin, umezind hainele si cearsafurile.
Identificarea riscurilor de deshidratare la persoanele cele mai sensibile: – temperatura corpului peste 38ºC; – modificari de comportament; – dureri de cap; – oboseala semnificativa; – stare de rau; – crampe musculare; – greata; – piele uscata; – lipsa transpiratiei – sunt principalii indicatori.
Cântarirea regulata a subiectilor cu risc reprezinta un bun mijloc de monitorizare. Hidratarea orala este cea mai fiziologica metoda, atunci când este posibil. Diversificarea surselor de apa faciliteaza acceptarea persoanei în cauza.
Concentrati-va pe alimente bogate în apa pentru a favoriza hidratarea.
Consumati creme, prajituri cu fructe, înghetate. De asemenea, exista în farmacii produse cu diverse arome, complementare pentru o hidratare orala optima.
Este întotdeauna mai usor sa preveniti deshidratarea decât sa luptati împotriva acesteia, care devine rapid responsabilitatea unui medic sau a unei urgente spitalicesti.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii