Vazand in hrana doar sursa de energie pentru organism, Socrate spunea ca „nu traim ca sa mancam, ci mancam ca sa traim”, atragand astfel atentia asupra unei alimentatii echilibrate, dar si asupra nocivitatii abuzurilor. Cateva repere utile in acest sens, in cele ce urmeaza. Hrana este compusa din mai multe principii alimentare (factori nutritivi): proteinele, cu rol in regenerarea tesuturilor uzate si formarea celulelor noi; sunt de origine animala (carne, peste, produse lactate, oua), considerate complete deoarece contin toti aminoacizii necesari organismului in proportie optima, si de origine vegetala, incomplete pentru ca aminoacizii pe care-i contin nu se afla intr-o proportie necesara organismului; trebuie sa asigure 20-25% din valoarea calorica a hranei zilnice.
– glucidele elibereaza energia imediata si trebuie sa asigure 40-50% din valoarea calorica totala, preferabil cele provenite din seminte, radacinoase, cereale si mai putin cele rafinate (zahar, dulciuri concentrate);
– grasimile sau lipidele furnizeaza energie, asigurand 25-30% din necesarul caloric; 1/3-1/2 din totalul lor trebuie sa fie nesaturate (uleiuri vegetale), adaugate crude la mancarea gatita si restul, grasimi animale (unt, grasime din carne, lapte, branza etc.).
La acestea se adauga vitaminele, substante cu rol catalitic ce intervin in reactiile biochimice care se desfasoara in organism. Ele sunt sintetizate de organismele vegetale si de flora intestinala. Cantitatea necesara de alimente se masoara in calorii, necesarul de calorii variind in functie de varsta, sex, munca, factori geografici si de alti parametri.
In functie de prezenta factorilor nutritivi si de energia pe care o pot furniza, alimentele sunt impartite in mai multe grupe, fiecare dintre acestea contribuind intr-o anumita proportie la realizarea necesarului caloric zilnic, astfel: – carne si produse din carne (8%);
– lapte si derivate (15%);
– oua (2%);
– grasimi alimentare (12 %);
– cereale si leguminoase uscate (40%);
– zahar si produse zaharoase (8%);
– bauturi nealcoolice;
– fructe.
Acestea pot fi reunite intr-un meniu echilibrat, care sa includa 3-4 produse lactate, doua portii de legume verzi sau gatite, doua fructe proaspete, 150 g de carne, 400 g de alimente bogate in glucide (cartofi, paste, orez).
In timpul digestiei, alimentele sunt retinute in stomac si in intestin 3-5 ore, ceea ce imprima un ritm de alimentatie de 4-5 mese pe zi (dimineata, la ora 11.00, la pranz, la ora 17.00 si seara).
Intrucat omul munceste mai ales in prima parte a zilei, atunci are nevoie de mai multa energie, motiv pentru care valoarea calorica totala din perioada respectiva trebuie sa fie de 75-80% din necesarul zilnic, masa de dimineata si cea de la ora 11.00 asigurand 35-40% din totalul caloric; seara trebuie sa se manance mai putin si alimente mai usor digerabile (lapte, branza, iaurt, paste fainoase, fructe), intrucat o masa copioasa sta la originea unei digestii mai dificile si a unui somn agitat si neodihnitor.
O alimentatie echilibrata si ponderata nu trebuie sa determine o crestere cu peste 15% din greutatea ideala, dar nici o scadere cu mai mult de 10% din aceasta. Alimentatia nerationala, cu excese si dezechilibre alimentare, sta la originea aparitiei bolilor degenerative (ateroscleroza, diabet, obezitate) si a bolilor digestive.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii