O realitate ingrijoratoare a lumii contemporane o reprezinta si curba mereu ascendenta a imbolnavirilor psihice. Este un domeniu extrem de sensibil si din pacate abordat de multe ori in mod eronat, ceea ce confera o dimensiune sociala aparte situatiilor in care se afla pacientii, intr-un moment oarecare. Sa ne gandim doar la situatii destul de frecvente la noi, de genul urmator: o persoana depresiva – daca apropiati lipsiti de informatii corecte sau rauvoitori invoca faptul ca depresia e o afectiune psihica – poate fi catalogata drept nebuna. Adica un om cu mintile ratacite, de regula violent, iremediabil pierdut. O atitudine categoric gresita.
Nu exista varsta privilegiata
Poate doar sugarii sa fie mai feriti de maladiile psihice, caci in rest, orice e posibil, si in copilarie, si la adolescenta, pana la capatul vietii, mintea omului e pandita de capcane majore. La cei mici, un risc avansat il inregistreaza copiii cu parinti bolnavi psihic, cei fara familie (orfani, abandonati, fugiti de acasa) sau cu parinti adoptivi, cei institutionalizati, cei nelegitimi (asa-numitii copii „din flori”), cei cu internari prelungite pentru boli fizice, cei agresati, dar si prematurii sau copiii supradotati. O alta categorie cu risc crescut se refera la ocupatia subiectului: elevi si studenti de la nivelul de inceput sau de sfarsit al diferitelor cicluri de invatamant, persoane nou-angajate sau trimise in somaj, adultii pensionati la limita de varsta etc.
Riscuri de imbolnavire psihica apar frecvent si in familiile bolnavilor psihic, ale alcoolicilor, ale unor persoane cu infirmitati grave sau cu boli somatice cronice, familiile descompuse prin decesul unuia dintre parteneri ori prin divort. De asemenea, in situatii stresante se afla de regula si persoanele vaduve si cele divortate (nu ne referim aici la intreaga familie), victimele unor dezastre naturale, ale accidentelor rutiere, ale altor experiente de viata traumatizante (violenta „domestica”, viol, razboi s.a.m.d.).
Situatii „de criza”
Exista nenumarate contexte ce pot favoriza sau provoca aparitia unor imbolnaviri mintale. Pe prima pozitie se situeaza decesul unor persoane dragi, apropiate, rude sau nu. Un factor de risc important il constituie si infirmitatile ori bolile foarte grave ale unor persoane apropiate. Aici se includ copiii cu infirmitati fizice (orb, surdo-mut, handicapat motor etc.); cu diabet, leucemie, boli de inima, hemofilie; cei oligofreni, epileptici, autisti; persoanele cu partener bolnav psihic grav, alcoolic, toxicoman; cei care au rude apropiate cu infirmitati. Situatii legate de propria persoana, potential generatoare de imbolnaviri psihice sunt: diferite infirmitati(pierderea vazului, a auzului, mutilari, amputari de membre, paralizii); accidente rutiere; boli venerice contractate sau teama de asa ceva; tumori maligne, leucemie, diabet etc.; esecurile ocupationale (repetentia, la elevi si studenti, pierderea unor examene sau concursuri; greseli scolare sau profesionale sanctionate de regulamente si legi; optiuni vocationale gresite; alegerea gresita a partenerului; greseli judiciare; situatii conflictuale in familie sau la serviciu; conditii de viata improprii (legate de locuinta, de venituri, de mediu) si multe alte asemenea contexte, unele chiar insolite, cum ar fi schimbarea locuintei ori a resedintei, navetismul, emigrarea ori schimbarile tehnologice rapide.
Preventia, inainte de toate
Este foarte dificil de tratat o afectiune psihica, cu sanse reale de vindecare. De aceea specialistii pun un accent deosebit pe procedurile profilactice, care au la baza ideea depistarii din timp a eventualitatii aparitiei bolilor respective. Totusi, mai intai trebuie invocat imperativul ca specialistii insisi sa fie foarte bine formati si informati, avand la dispozitie si mijloacele necesare stabilirii exacte a diagnosticului. Educatia sanitara ar trebui sa fie cea mai importanta forma de preventie, atat in scoala, cat si in cazul tinerilor inainte si dupa casatorie, al femeilor insarcinate si al viitorilor tati. Ameliorarea conditiilor de mediu deficitare sau compensarea unor lipsuri, cum ar fi de pilda iodul din anumite zone geografice, dar si eliminarea sau inlaturarea efectelor psiho-traumatice ale unor evenimente negative deosebite fac parte din strategia profilactica fata de riscul imbolnavirilor psihice.
Un element deloc neglijabil il reprezinta, in orice situatie, inlaturarea prejudecatilor si conturarea unei imagini corecte asupra acestor maladii, atat la potentialele persoane implicate direct sau indirect in fenomen, cat si la cei perfect sanatosi, dar care traiesc in acelasi mediu cu cei afectati.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii