Ne sunt foarte dragi, si pe drept cuvant, animalele de companie, unele aflandu-se de milenii alaturi de noi (cainele, pisica s.a.m.d.), altele reprezentand un fel de categorie exotica, mai rar intalnite prin apartamente si gospodarii. Oricare ar fi ele, pe langa calitatile cu care ne atrag aproape neconditionat, pot avea si unele „hibe” bine ascunse, pentru care evident ca nu au nicio vina, dar care ne pot pricinui mari necazuri in ceea ce priveste sanatatea. Ce ziceti de adorabila noastra pisicuta, cea atat de alintata, dar…
Pericol major pentru viitoarele mame
Toxoplasmoza este o infectie frecventa a pasarilor si mamiferelor, inclusiv a oamenilor, fiind produsa de un mic parazit numit Toxoplasma gondii. Acesta afecteaza aproximativ 50 % din populatia lumii. Asa-numita gazda definitiva, dar si unica in lantul respectiv, este pisica, omul fiind gazda intermediara. Cand o pisica este infectata, materiile ei fecale contin oua ale parazitului pe o perioada de aproximativ doua saptamani, dar care pot supravietui pana la 18 luni in pamantul umed. Ouale din sol pot contamina apa si plantele; in schimb, pisicile care nu parasesc niciodata locuinta si nu prind soareci nu pot fi infectate cu Toxoplasma gondii. De asemenea, o persoana care avut toxoplasmoza si s-a vindecat nu mai poate fi infectata ulterior. Pentru majoritatea oamenilor, toxoplasmoza nu este periculoasa si se vindeca de la sine, mai spun medicii.
Daca infectia este dobandita de mama in timpul sarcinii si transmisa fatului, produce leziuni cerebrale si orbire. Doar un mic procent din femeile insarcinate care sunt infectate transmit infectia fatului. Este important ca femeia gravida sau care doreste sa ramana insarcinata sa fie testata, pentru a se sti daca a fost infectata cu Toxoplasma gondii; in caz ca nu a fost, trebuie instruita asupra modului in care poate evita infectia.
Simptome evidente si riscuri
In toxoplasmoza dobandita, de cele mai multe ori manifestarile sunt clinice: – limfadenopatie cervicala, suboccipitala, supraclaviculara, axilara, inghinala (ganglionii sunt mici, fermi sau moi, mobili, nedurerosi, nu supureaza); – febra; – dureri musculare; – dureri articulare; – cefalee; – urticarie. Formele grave apar de obicei la organisme cu imunitate compromisa si se manifesta ca infectii severe cu febra ridicata, stare generala alterata, dureri articulare, eruptii cutanate, meningoencefalita, pleuropneumonie, miocardita, hepatita. Incomparabil mai grav, la bolnavii cu SIDA poate aparea o encefalita difuza, cu evolutie rapida si deces in cateva zile.
In toxoplasmoza congenitala, in cazul in care mama se infecteaza in cursul sarcinii, infectia ajunge la nivelul placentei, patrunzand in sangele fetal. In cursul primului trimestru al sarcinii, infectia fetala este rara, dar grava, producand frecvent avort. In al treilea trimestru este frecventa, dar benigna. Daca copilul se naste viu, boala poate fi latenta (se poate exprima mai tarziu prin retard psihomotor din ce in ce mai manifest, convulsii, hidrocefalie), grava (atingere multiviscerala, sindrom hemoragic, icter, hepatosplenomegalie, encefalopatie si deces rapid sau sechele neevolutive ale unei maladii fetale cu hidro- sau microcefalie, calcificari intracraniene) sau atenuata (simptome oculare, neurologice, hepatice).
Simptome inselatoare si tratamente
Majoritatea persoanelor infectate cu Toxoplasma gondii nu prezinta simptome. O proportie redusa de pacienti au simptome usoare de tip gripal, care pot dura cateva luni. De aceea, de multe ori o persoana nu stie daca are sau nu toxoplasmoza.
Simptomele sunt: – adenopatii latero-cervicale (cresterea in volum a ganglionilor latero-cervicali); – crampe musculare; – febra; – oboseala; – senzatie de gat uscat; – eruptii cutanate.
Pacientii cu sistem imun deficitar (in cadrul infectiei cu HIV, dupa transplantul de organe sau la pacientii cu limfoame) pot dezvolta o forma de toxoplasmoza grava, ce poate duce la deces. In asemenea cazuri se foloseste terapia antibiotica. O infectie severa necesita un tratament agresiv. In cazuri foarte rare, pacientii cu toxoplasmoza aparent sanatosi au dezvoltat simptome severe din cauza afectarii creierului, ochilor, plamanilor sau inimii.
Nu exista tratament la domiciliu pentru toxoplasmoza. Se administreaza medicamente doar daca infectia afecteaza fatul sau o persoana imunodepresiva. De aceea, desi o gravida cu un sistem imunitar sanatos nu prezinta risc daca este infectata, tratamentul e necesar pentru protectia fatului. Gravidele diagnosticate cu toxoplasmoza in timpul sarcinii vor primi tratament cu antibiotice, care reduc riscul ca fatul sa fie infectat. Daca totusi infectia se produce, un alt antibiotic se adauga la tratamentul initial. Acesta scade severitatea toxoplasmozei fetale si a altor afectiuni legate de infectie, care apar dupa nastere. Daca nou-nascutul are toxoplasmoza, va primi antibiotice in primul an de viata. Tratamentul se impune pentru a scadea riscul de leziuni cerebrale si orbire cauzate de infectie.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii