Unul dintre cei mai complicati zei ai Olimpului, cu puteri si atributii dintre cele mai diverse este Apollo. Fiu „nelegitim” al lui Zeus – caci nu este nascut de sotia „marelui sef” al mitologiei grecesti –, acest vesnic tanar barbat cu trasaturi atletice si avand capacitati intelectuale speciale trebuia sa fie un izvor fecund de inspiratie pentru marii maestri ai artelor vizuale. Dar, in mod oarecum ciudat, Apollo nu este la fel de prezent in temele pictorilor si sculptorilor precum senzualele zeite. Si asta in pofida faptului ca biografia lui Apollo, chiar si neromantata, ar fi putut sugera multe teme interesante de luat in seama.
Ignorat si usor marginalizat de maestri, Apollo este in esenta prezent prin dragostea imposibila pentru nimfa Dafne, prin asocierea sa cu muzele, prin fapta de vitejie conform careia a ucis Pythonul si prin concursul muzical (nu tocmai fair-play) cu Marsyas si Pan. Sunt temele pe care le vom intalni cu precadere in Renastere, si, asa cum se intampla si cu temele religioase crestine, zeitatile incep sa dispara incet-incet din interesul creatorilor din secolul XIX si XX.
Poate ca ar fi fost un subiect picant gelozia Herei, sotia lui Zeus, care voia s-o impiedice pe amanta ocazionala Leto sa-l nasca pe Apollo (si pe Artemis, sora lui geamana). Iar fiul lui Zeus si Leto isi apara mama in toate ocaziile (inclusiv uciderea Pythonului cu arcul si sageata procurate de la Hefestus). Un ucigas platit de Hera a fost si gigantul Titios, care a sfarsit in abisul numit Tartaros. Un alt conflict interesant a fost cel dintre Zeus si Apollo. Cand fiul acestuia Asclepios (marele vindecator) la inviat pe Hippolitus, Zeus vrea sa-si ucida propriul fiu, dar nu reuseste. De asemenea, implicarea lui Apollo in Razboiul Troian este fascinanta, ca el a directionat sageata trimisa de Paris catre Achile, facand-o sa-i nimereasca calcaiul, unicul punct vulnerabil… Eneas, atunci cand a fost ranit, a fost invelit intr-un nor de Apollo si dus intr-un loc sacru din Troia, la Pergamos.
O alta tema dramatica ramasa neabordata, cand Niobe, regina Tebei, si-a aratat superioritatea fata de Leto, nascand paisprezece copii, Apollo si Artemis si-au razbunat mama umilita si i-au omorat toate odraslele cu sageti otravite… Dintre iubitele lui Apollo, cea mai des intalnita (poate singura) este Dafne. Numai ca buclucasul Cupidon a strapuns-o cu o sageata de plumb, astfel incat ea l-a respins pe indragostitul Apollo. Sarmana fata si-a rugat tatal (Peneus) s-o transforme intr-un laur devenit sacru pentru Apollo. Acesta a iubit-o si pe Leucothea si s-a deghizat in mama ei pentru a intra in iatac. Dar sora geloasa, Clytia, a tradat-o pe Leucothea si a fost transformata de Apollo in floarea-soarelui. Cassandra a respins dragostea lui Apollo, care i-a dat darul profetiei, dar apoi el s-a razbunat si Cassandra nu mai putea prevesti decat nenorocirile.
Concursurile muzicale din lucrarile maestrilor ni-l prezinta pe Marsyas (cel mai adesea), un satir care canta la fluier si care l-a provocat. Apollo canta la lira si judecata Muzelor a fost ca cei doi sunt la fel de talentati. Dar Apollo a vrut apoi sa cante simultan cu Marsyas, iar acesta nu a putut. Zeul s-a razbunat jupuindu-i pielea si atarnand-o intr-un pin, sangele satirului formand raul rosu Marsyas… Spirit solar si avand si darul profetiei, Apollo este patronul Oracolului din Delphi.
PAUL IOAN
Comentarii