Este, practic, imposibil sa se precizeze cate mari civilizatii ale lumii pamantene au prosperat, apoi au disparut aproape fara urma in ultimii 2.000-3.000 de ani. Motivele impasului sunt multiple, iar explicatiile cercetatorilor raman de regula la stadiul de ipoteze fara demonstratie. Astfel este unul dintre fabuloasele imperii precolumbiene – cel al mayasilor. Totusi, oare populatia maya chiar a disparut in neant?
O generatie pentru o extinctie
Veti fi probabil uimiti sa aflati ca, in prezent, zona Americii Centrale numara in jur de 8 milioane de locuitori care descind din vechii mayasi, ei fiind raspanditi pe teritoriul catorva tari: Guatemala, Mexic, Belize, Honduras si Salvador. Insa se-ntelege de la sine ca viata lor difera foarte mult de cea dusa de stramosii lor – constructori de piramide uimitoare, astronomi geniali, inventatorii unui calendar solar si ilustri matematicieni care utilizau elementul „zero”. Din vremea acestui trecut mai mult decat impresionant, actualii mayasi au conservat numeroase traditii religioase, vestimentare si culinare.
Fascinanta civilizatie maya s-a aflat la un pas de extinctie in urma cu circa 2.000 de ani, dar aceasta s-a produs in cele din urma, cu o rapiditate absolut socanta, cateva veacuri mai tarziu. Prezenta in cea mai mare parte a teritoriului Americii Centrale, ea s-a nascut in jurul anilor 1000 i.Hr.
Si a atins apogeul intre anii 250 si 950, inainte de ceea ce oamenii de stiinta numesc implozie; asadar, o distrugere venita din interior, fara a fi vorba despre ceva similar sinuciderii individuale. O situatie ramasa o mare enigma, in speci-al stiut fiind faptul ca in numai 80 de ani faimoasele sale centre urbane au fost abandonate si toate edificiile au cazut in ruina. O singura generatie, pentru extinctia unei mari civilizatii bimilenare! Ce s-a intamplat?
88 de teorii, misterul persista
Cercetatorii au invocat toate cauzele logice: razboaie civile, invazii din exterior, epidemii, supraexploatare agricola, degradarea mediului… Pana la urma, cheia misterului pare a se afla in combinarea acestor factori cu actiunea unui declansator: schimbarea climei. In jurul anului 450, perioadele cu ploi abundente au dus la productivitate agricola fara precedent si, mai departe, la dezvoltarea puternica a marilor cetati. Apoi insa clima a devenit tot mai secetoasa si resursele au scazut drastic.
Tensiunile sociale s-au ascutit, iar luptele interne au slabit imperiul. Infometata, populatia s-a revoltat si a inceput sa paraseasca cetatile. Este un scenariu mult timp controversat, insa confirmat in 2012 de cercetatorii britanici, mexicani si americani. Era si anul in care, potrivit unei interpretari a celebrului calendar mayas, ar fi inceput sfarsitul lumii; al actualei lumi, in care traim astazi.
Nicio ipoteza legata de disparitia brusca a civilizatiei maya nu e satisfacatoare. Si nu este singurul mister care o invaluie. Arheologii au elaborat nu mai putin de 88 de teorii referitoare la dramaticul eveniment. A ramas in picioare cea a catastrofelor in lant (seceta si eruptii vulcanice masive, miscari de populatie necontrolate, conflicte violente), care se aplica numai pe anumite zone din teritoriul fostului imperiu maya, ceea ce e foarte straniu. De pilda, in perioada extinctiei acestei civilizatii, cetatile Chichén Itzá, Uxmal si Cobá, situate la numai 300 de kilometri nord, in Yucatan, au continuat sa prospere…
Si alte intrebari majore au ramas fara raspuns: Unde au disparut faimoasele manuscrise mayase? De ce nu au folosit niciodata roata? Cine erau enigmaticii regi-serpi („Sarpele-cu-Pene”, despre care am scris si noi)? Au prezis mayasii, cu-adevarat, sfarsitul lumii pentru anul 2012?
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii