In fiecare an, cel putin 200 de medicamente „noi” invadeaza piata farmaceutica..
In fiecare an, cel putin 200 de medicamente „noi” invadeaza piata farmaceutica… În fiecare an, se vorbeste de cel putin un medicament „vedeta”, în sensul ca se bazeaza pe descoperiri revolutionare, ca face minuni, ca, spre deosebire de precursoarele lui, nu are nici un efect secundar… În fiecare an, medicamentele „noi” aduc cu ele o valiza de promisiuni si iluzii legate de vindecari spectaculoase, dar adevaratele inovatii sunt exceptii… Si adevarul?
Adevarul este ca doar un procent foarte mic din aceste „noutati” este creditat de comisiile de specialitate cu eticheta de produs care aduce „un oarecare progres terapeutic”. Bunaoara, expertii de la revista medicala „Prescrire” au analizat medicamentele nou aparute între 1981- 2002 (adica 2700 de medicamente) si au ajuns la concluzia ca numai 3% dintre ele „sunt foarte interesante” iar 25% aduc un „mic plus”. Publicatia „Science et Vie” a fost si mai aspra cu aprecierile dupa ce a alocat un spatiu amplu unui „Ghid al medicamentelor”; dupa ce si-a oprit atentia asupra unui numar de 200 de produse a ajuns la teribila concluzie ca medicamentele în general pot fi împartite în trei categorii: cele care vindeca, cele care nu au nici un efect si cele care… ucid (în sensul ca prezinta riscuri serioase). Iar despre medicamente cu adevarat revolutionare, acestea se pot numara pe degete. O prima explicatie ar fi legata de legislatia care reglementeaza cercetarile stiintifice destinate descoperirii si elaborarii de noi medicamente, timpul necesar punerii la punct al unui produs cu adevarat inovator necesitând 10-12 ani. Cercetatorii trebuie sa stie exact ce efect vizeaza când încep testarile, mai întâi pe animale de laborator, apoi pe oameni, si trebuie sa aiba rezultate certe, convingatoare, legate de efectele pozitive si negative (daca exista). În ciuda acestor „constrângeri”, realitatea mai veche sau mai recenta a dovedit ca au fost lansate pe piata si medicamente cu un timp de „gestatie” doar de 2-3 ani si care, chiar daca nu si-au atribuit calitatea de „revolutionare”, au facut mai mult rau decât bine.
Scandaluri celebre
Lansat în 1957, Thalidomide a început sa fie prescris mai întâi femeilor însarcinate din Germania de Est, apoi în alte 46 de tari. Avea faima unui produs-minune care combate neplacutele simptome, specifice sarcinii – greata, varsaturile, ameteala… Dupa un timp nu prea îndelungat s-au vazut si efectele: aproximativ la 10.000 de copii din întreaga lume s-au depistat diferite malformatii congenitale, cea mai frecventa fiind la nivelul mâinilor si picioarele (palmele sau labele picioarele cresc direct din umar, respectiv, din sold, ca aripile de la foca). În 1962 a fost retras de pe piata.
Distilbene este de asemenea un nu-me de trista amintire. Recomandat în prevenirea sarcinii extrauterine, a fost prescris mai ales între 1960-1970 oriunde în lume, în ciuda faptului ca în 1953 un studiu asupra acestui medicament sustinea ineficacitatea lui. Problema nu a fost însa faptul ca nu avea efectul pozitiv scontat, ci ca, în timp, s-a dovedit ca declansa diferite forme de cancer, sterilitate si anomalii anatomice la descendentii de pâna la a doua generatie provenite din femei tratate cu acest produs. Nocivitatea lui nu a fost în totalitate admisa decât în 1971, desi au mai trecut câtiva ani în care unii cercetatori au încercat sa-i salveze reputatia.
Zyban, un produs antitabac de data mai recenta, a produs mare tam-tam în aprilie 2002, când Agentia franceza de securitate a produselor de sanatate a atentionat în mod public medicii sa fie prudenti când recomanda acest produs care ar avea numeroase efecte secundare (depresie, convulsii) si care ar fi responsabil chiar de câteva zeci de decese în Europa.
O soarta confuza a avut si antiinflamatorul Celebrex, pus pe piata în 2002. Fabricantul (Laboratorul Pharmacia) i-a facut produsului o ampla campanie mediatica, sustinând ca medicamentul nu are efecte secundare, asa cum au toate antiinflamatoarele clasice. Fals!, „Frauda stiintifica” s-a spus într-un articol din British Medical Journal, dupa o analiza detaliata a datelor puse la dispozitie de Food and Drug Administration: medicamentul provoaca în unele cazuri hemoragie digestiva. Dosarul se afla în atentia specialistilor care urmeaza sa dea verdictul.
În august 2002, în Franta, pe banca acuzatilor a fost adus un medicament contra refluxului gastric (Prepulsid), acuzat ca ar provoca tulburari cardiace, în unele cazuri mortale.
Foarte controversate sunt si unele dintre produsele destinate tratamentelor hormonale împotriva efectelor menopauzei, incriminate ca ar creste riscul de infarct si cancer de sân.
Medicamente revolutionare
În aproape 75 de ani, medicamentele care au adus cu adevarat ceva nou si au rezistat la proba timpului salvând vietile a milioane de oameni sunt destul de putine:
Aparute între 1930 – 1950
1936 – sulfamidele (folosite în tratamentul hipertensiunii, diabetului, glaucomului, obezitatii, leprei etc.
1941 – penicilina (antibacterian)
1943 – antibioticele
1949 – cortizonul (contra alergiilor, problemelor imunitare, infectiilor grave, leucemiilor etc.)
Aparute între 1950 – 1970
1952 – psihotropele l 1955 – vaccinul antipolio
1958 – factor VII (factori de coagulare pentru hemofilici)
1960 – pilula contraceptiva
1964 – antihipertensivele
Aparute între 1970 – 2000
1974 – heparina (prevenirea trombozelor)
1977 – ciclosporina (contra respingerii grefelor)
1977 – insulina sintetica (tratarea diabetului)
1986 – interferon (rezolvarea limfoamelor)
1989 – inhibitor al ulcerului
1996 – triterapia SIDA Si restul?
Imensa majoritate a medicamentelor nu aduc un „plus” miraculos în raport cu tratamentele deja existente, nu schimba datele esentiale privind modul de abordare a unei boli. Chiar daca au un nume nou, ele au origine comuna cu medicamentele cu adevarat revolutionare, descoperite înainte iar „noutatea” pe care o invoca este legata fie de asocierea… inedita a câtorva substante deja cunoscute, fie de extinderea efectelor pozitive si asupra altor boli (rezultate obtinute în urma experimentelor clinice mai îndelungate), fie de modul de administrare (în sensul diminuarii dozelor si ritmului de administrare; e cazul antibioticelor). Un exemplu pentru ceea ce înseamna medicament nou sau nu este… banala aspirina, un medicament prestigios ca eficacitate terapeutica, exprimat în multe variante si denumiri, dar care au toate la baza acidul acetilsalicilic, adevarata inovatie. Toate medicamentele au un potential risc
Medicamentele nu sunt simple produse de larg consum. Chiar si cele aparent total inofensive prezinta un risc. Bunaoara, aspirina poate provoca anumitor persoane efecte secundare de o gravitate extrema.
Alimentatie variata în post
Dincolo de perspectiva religioasa asupra acestei perioade de restrictii alimentare, medicii nutritionisti...
Comentarii