Sezonul rece este cunoscut si ca „vremea racelii si a gripei”, frigul si umezeala alcatuind mediul ideal pentru dezvoltarea si propagarea acestei maladii ce nu pare a-si gasi leacul invincibil. Sa nu lungim însa povestea: gripa intestinala nu are nimic în comun cu infectiile aparatului respirator. (Fortând lucrurile, ar fi ca si cum am compara asa-numita gripare a motorului masinii cu boala umana!) Iata însa despre ce vorbim!
Inamic extrem de virulent
Norovirusul reprezinta principal cauza a gastroenteritei virale, denumita în mod comun gripa intestinala. E un virus puternic agresiv, foarte contagios si se transmite cu mare viteza, ceea ce explica faptul ca se afla la originea microepidemiilor, mai ales în locurile cu mari aglomerari umane – scoli, crese, case de odihna, centre pentru batrâni, mijloace de transport etc.
Spuneam ca nu trebuie sa confundam gripa intestinala cu gripa sezoniera, iar de-aici decurge si urmarea: mult-raspânditul vaccin antigripal nu confera nicio protectie contra gastroenteritei cu norovirusi. Acestia din urma sunt prezenti în fecalele si voma persoanelor bolnave si se propaga usor de la o persoana la alta. Bolnavii infectati cu norovirusi sunt contagiosi din clipa în care încep sa resimta simptomele specifice, dar si înca trei zile dupa însanatosire. Totusi, acest dezavantaj major se poate prelungi chiar si pâna la doua saptamâni!
Contaminarea e posibila în trei modalitati: – prin contact direct cu o persoana infectata (se vorbeste si despre transmiterea „din aproape în aproape”); – indirect, prin atingerea unui obiect murdar (o clanta de usa, un telefon s.a.m.d.) si ducerea mâinii la gura dupa aceea; – consumând alimente contaminate (de pilda, preparate de cineva care nu si-a spalat în prealabil mâinile, dar si preluând virusul din ingrediente contaminate, cum sunt, de pilda, carnea sau crustaceele).
Sfaturi utile. – O persoana cu simptomele gastroenteritei nu trebuie sa atinga hrana si ustensilele din bucatarie, nicidecum sa prepare mâncarurile, si asta pe toata durata bolii, pâna la mai multe zile dupa vindecare. – Trebuie dezinfectat capacul toaletei cu un produs care contine clor, dupa fiecare utilizare. E bine ca la curatenie sa se poarte manusi de unica folosinta. A se proceda la fel cu întrerupatoarele, clantele usilor, robinetele, telecomenzile etc. – Mâinile se vor spala foarte bine cu sapun dupa fiecare contact cu o persoana contaminata sau cu un obiect ce ar putea fi contaminat, precum si la prepararea mâncarii. – Pacientul va avea la dispozitie un prosop numai pentru el, pe care nimeni altcineva nu-l va folosi. – Toate obiectele de îmbracaminte si alte lucruri folosite de bolnav (ca lenjeria de pat, spre exemplu) vor fi spalate separat, la temperaturi înalte, iar manipularea acestor obiecte se va face purtând manusi de unica folosinta.
Simptome specifice. Persoanele infectate încep sa resimta problemele specifice acestei maladii în primele 24-48 de ore dupa contaminare, dar uneori si mai rapid, în functie de virulenta agresorului invizibil. Iata cele mai frecvente manifestari: – greata si vomismente, uneori foarte intense si brutale; – diaree cu scaune lichide, de multe ori pe zi; – senzatie generala de slabiciune; – dureri abdominale; – febra (uneori); – lipsa poftei de mâncare si repulsia fata de mâncare, în general ori numai fata de anumite alimente; – ameteli. În majoritatea cazurilor aceste simptome se atenueaza pâna la disparitie, în doua-trei zile, dar la anumite categorii cu un risc mai ridicat sunt mai intense si dureaza mai mult: la sugari si la persoanele în vârsta.
Tratamente. Nu exista medicamente care sa se adreseze direct norovirusului. În aceasta situatie, organismul fiecarui individ trebuie sa se apere singur si sa combata infectia. Totusi, fireste ca exista solutii de ameliorare a simptomelor bolii. Dupa caz: – administrare de antivomitive, de antidiareice care previn deshidratarea si slabirea organismului – un medicament contra febrei, de obicei paracetamol – probiotice, pentru refacerea florei intestinale – antispasmodice, în caz de crampe.
Hidratarea este esentiala în caz de gripa intestinala, întrucât organismul pierde multe saruri minerale si apa prin scaun si voma. Pacientul trebuie sa bea apa plata în cantitati mici, dar des: o lingurita în timpul senzatiei de greata si voma, apoi câte o gura când starea începe sa se amelioreze. Apa plata poate fi suplinita de un ceai usor sau o infuzie, dar se vor evita bauturile carbogazoase, cafeaua si laptele. De retinut ca apa de orez actioneaza în mod natural pentru stoparea episoadelor diareice si, de asemenea, argila verde dizolvata în apa poate fi de ajutor, la fel ca – eventual – putina supa fara grasime.
Alimentatia este si ea la fel de importanta, mai ales în conditiile în care apare lipsa de apetit. Daca aceasta dureaza o zi-doua, nu e prea grav, fiind de preferat ca stomacul si intestinele, deja „date peste cap”, sa nu fie solicitate inutil. Odata cu revenirea poftei de mâncare: – fractionati mesele; – reluati alimentatia normala cu mâncaruri usoare: ciorbe si supe fara grasime, carne alba, peste, paste, legume fierte (morcov, orez etc.), banane si sa nu lipseasca iaurturile bogate în probiotice; – pentru câteva zile evitati sucurile de fructe si fructele, fibrele, cruditatile, mezelurile, cerealele, preparatele cu creme.
Adresati-va medicului, daca: – frecventa scaunelor lichide e mai mare de 6 pe zi, timp de 3 zile consecutive – pacientul e un copil sau un vârstnic si diareea sau voma dureaza de peste 24 de ore – manifestarile semnalate mai sus sunt însotite de febra si ameteli – apare sânge în scaun sau în voma, precum si dureri de cap violente, durei abdominale intense, dureri în capul pieptului si tulburari ale tensiunii arteriale – nu ati urinat de peste 24 de ore – este imposibil sa pastrati în corp cea mai mica cantitate de mâncare si mai ales de lichid.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii