Nu de putine ori, auzim rostindu-se idei de genul „am facut tensiune”, de unde deducem in mod automat ca persoana respectiva are tensiunea arteriala marita. De fapt, orice om viu (sic!) „are tensiune”. Este vorba despre rezultatul presiunii imprimate de inima sangelui care circula prin artere si vene, dar si despre rezistenta peretilor vaselor sangvine. Daca acestea sunt rigide, presiunea va fi mare si sangele va circula repede, insa cu turbulente. Fenomenul se petrece si daca peretii vaselor sangvine sunt prea moi si atunci apar zone de stagnare a sangelui, un pericol real pentru sanatate.
Efectul „halatului alb”
Inima este cea care preia asupra sa delicata sarcina de a asigura un debit cat mai apropiat de nivelul optim, in functie de elasticitatea vaselor. Daca acestea sunt rigide si de calibru redus, ea va fi obligata sa pompeze sangele puternic si astfel se va uza prematur. Daca sunt prea moi, inima trebuie sa bata mai repede, pentru a asigura presiunea convenabila a sangelui, deoarece, in caz contrar, apare riscul formarii de cheaguri si deci al emboliei. Problema se observa in situatia existentei varicelor si a starilor de soc, cand volumul sangelui nu poate umple sub presiune arterele.
Persoanele cu probleme legate de tensiune manifesta de regula o reactie inconstienta de stres, imediat ce se afla fata-n fata cu medicul. Este asa-numitul „efect al halatului alb”, care face ca valorile presiunii sangelui sa creasca in medie cu 1-2 puncte, ceea ce insa nu are consecinte adverse asupra starii generale de sanatate. Un alt caz particular este cel al sportivilor si al persoanelor care depun un efort fizic mare, pe o durata de timp relativ scurta. La acestia, apare impresia falsa de hipertensiune, putandu-se ajunge la valori de 25-30 mm-hg. In schimb, in cazul femeilor insarcinate, medicii sunt de parere ca maximul admis este de 15/9 mm-hg. In fine, la persoanele cu arterele rigide (cei mai multi varstnici) medicul poate percepe o valoare diastolica foarte scazuta, deoarece aceste vase sangvine transmit zgomotul inimii care bate, ceea ce nu se intampla in cazul vaselor elastice.
Informarea inseamna sanatate
Si in cazurile abordate aici exista o serie intreaga de informatii pe care ar trebui sa le aiba oricare dintre noi, indiferent de varsta ori de starea sanatatii. Aceasta, deoarece valorile tensiunii arteriale variaza foarte mult de-a lungul zilei: scad cand ne odihnim sau cand dormim, cresc daca depunem un efort, daca apar factori de stres etc. Este si motivul pentru care masurarea tensiunii trebuie sa se faca atunci cand pacientul este calm, dupa un repaus de circa 5 minute, in pozitia sezand ori culcat si cu o brasarda adaptata corpolentei persoanei.
Aparitia, astazi, a unei largi game de tensiometre care indica si pulsul nu are decat un rol psihologic asupra subiectului (pe langa aspectul strict comercial al problemei), multi medici contestand valabilitatea valorilor indicate de aparatul cu baterii, comparativ cu cele constatate de cadrul medical. Apoi, daca o persoana oarecare va descoperi la un moment dat ca are tensiunea marita, nu trebuie sa intre in panica. Diagnosticul de hipertensiune arteriala se stabileste abia dupa ce, la trei masuratori efectuate la intervale de 1-2 luni, valorile semnalate sunt mai mari decat limitele normale. Cele mai noi conventii medicale in acest sens indica un maximum acceptat de 14/9 mm-hg, dar inainte de aceasta se vorbea despre un 16/9 mm-hg. Oricum, inca un lucru de stiut este ca tensiunea arteriala creste odata cu varsta si ca o treime din populatie pastreaza totusi o tensiune constanta pe tot parcursul vietii, chiar si la 100 de ani! Sa nu uitam insa ca, in 95% din cazuri, pacientul nu are simptome anormale si numai medicul este in masura sa diagnosticheze boala ca atare.
Riscuri si complicatii
V-ati intrebat vreodata de ce ar trebui neaparat sa facem ca o tensiune marita sa coboare sub limita superioara admisa? Deoarece hipertensiunea este mai mult un factor de risc, decat o maladie. Importanta sa variaza in functie de presiunea diastolica (a doua cifra), de sexul pacientului (risc mai mare la barbati si la femeile aflate la menopauza), de varsta (peste 55 de ani la barbati si 65 de ani la femei), antecedente familiale de boli cardiovasculare precoce, fumat, diabet etc. Cele mai afectate organe sunt inima, creierul, rinichii, ochii si arterele membrelor, iar bolile in care hipertensiunea poate avea un rol nefast sunt cele ale inimii, angina pectorala, infarctul, insuficienta cardiaca, si cea renala, accidentul vascular cerebral, arterita, retinopatia.
Complicatii la care hipertensiunea arteriala contribuie in mod hotarator sunt: angina pectorala, insuficienta cardiaca, hemoragia cerebrala sau obstructia unei artere cerebrale de un cheag de sange, accidentul vascular ocular (cu consecinte extrem de grave asupra vederii), arterita membrelor inferioare, disectia aortica, insuficienta renala. In cazul femeii hipertensive care este insarcinata, aceasta risca un hematom retroplacentar si insuficienta renala acuta, iar fatul poate suferi dupa nastere de retard, de oprirea cresterii sau se poate chiar si sa moara inainte de nastere. Cunoscand asadar cele mentionate mai sus – toate pornind doar de la aparent banala tensiune marita – avem la dispozitie un minimum de informatii care sa ne determine sa ne prezentam periodic la controlul medical, in urma caruia nu putem avea decat avantaje legate de sanatatea si de viata noastra.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii