Dincolo de semnificatia înscrisa în traditia crestina, postul este un aliat al sanatatii. „Rigorile” dietei alimentare, bazata în general pe produse de origine vegetala, sunt departe de a fi.
Dincolo de semnificatia înscrisa în traditia crestina, postul este un aliat al sanatatii. „Rigorile” dietei alimentare, bazata în general pe produse de origine vegetala, sunt departe de a fi… o cazna, un sacrificiu – cum sunt tentati gurmanzii sa le considere -, ele sunt mai degraba o cura de purificare si revitalizare. Iar postul Pastelui este din acest punct de vedere mai mult decât binevenit: organismul, saracit în timpul iernii de vitamine si minerale, îngreuiat de alimentele nu prea variate „din camara”, obosit de-atâta stat în spatii închise, are prilejul sa se dezintoxice, sa se revigoreze. Cura de dezintoxicare prin post este si poate fi perceputa de oricine ca o rupere a monotoniei instaurate de obiceiurile alimentare ale fiecaruia. Marii mâncatori de carne, de exemplu, trebuie sa uite câteva saptamâni de hrana lor preferata, de care, de ce sa nu recunoasca, din când în când se mai plictisesc. Cei care ar mânca oua dimineata, la prânz si seara, de asemenea, ar trebui sa renunte o perioada. Amatorii de lactate preparate sub toate formele, la fel. Si atunci, ce ne mai ramâne? Destul de multe alte alimente, care tocmai ca nu fac parte de obicei din meniul zilnic, pot fi acum încercate si, de ce nu?, adoptate pe termen lung.
Carnea poate fi înlocuita cu soia. Este planta considerata luceafarul alimentatiei vegetale, care, împreuna cu orezul, constituie de mai bine de 2000 de ani hrana de baza a popoarelor din estul si sud-estul Asiei, unde consumul de carne, lapte si oua este scazut. Proteinele din soia sunt comparabile cu cele din carne din punct de vedere nutritiv, astfel încât le pot înlocui complet. Este un aliment cu mare valoare nutritiva si de aceea nu e indicat sa se consume în portii excesive. Altfel spus, este un produs deosebit de hranitor, pregatit cu pricepere si fantezie poate fi un fel apetisant de mâncare, dar nu face parte din categoria celor numite în mod obisnuit „usoare”.
Laptele poate fi înlocuit cu soia. Cele doua produse sunt similare prin continutul în proteine si factori nutritivi, diferenta fiind însa legata doar de faptul ca laptele de soia e mai putin bogat în calciu, vitaminele A si D. De aceea, persoanelor care consuma în mod obisnuit doar lapte de soia li se recomanda sa caute si alte surse de calciu, mai ales daca e vorba de femei însarcinate si de adolescenti. În comert exista însa si lapte de soia îmbogatit cu calciu, vitaminele A, D, B12, ceea ce-l transforma într-un aliment complet.
Brânza poate fi înlocuita cu cea vegetala. Cu siguranta, nu se poate gasi nici un fel de asemanare între gustul brânzei de oaie, de burduf sau topite si cel al brânzei de soia – numita Tofu -, dar daca o acceptam ca pe o noutate culinara, admisa în perioada de post, s-ar putea sa-i gasim si savoarea. Indiferent de gusturi, un lucru e cert: e bogata în proteine si are marele avantaj ca nu contine colesterol sau grasimi animale, ceea ce permite organismului sa intre într-un proces de… degresare.
Legumele contra carnii
Imediat ce primavara da primele semne firave ca e pe aproape, nevoia de cruditati, care ne invadeaza, pare inexplicabila. Ne-am saturat de gogonele, gogosari murati, varza acra si alte asemenea alimente „de iarna” si vrem salate de verdeturi proaspete. Organismul resimte de fapt lipsa acidului folic (necesar în formarea globulelor rosii din sânge), magneziului, fierului si altor minerale, provitaminei A etc., prezente în zarzavaturile cu frunza verde (salata, patrunjel, laptuca, andiva, papadie etc.) si în cele „colorate” (morcov, ridiche, rosie, sfecla rosie, ardei rosu etc.). Asezonata cu putin ulei de masline si câteva picaturi de lamâie, salata poate constitui o „gustare” neobisnuita de la ora 10 sau „un fel” al mesei de prânz la care se mai adauga unu-doua snitele de soia. Daca tot ne gândim la un prilej de dezintoxicare, ideal este ca adaosul de sare sa fie cât mai putin posibil sau inexistent, aceasta putând fi înlocuita cu unele condimente „blânde”: frunze de marar, patrunjel, telina, tarhon. Cartofii fac si ei parte din alimentele de post, dar de preferat pentru sanatate sunt cei copti la cuptor sau fierti, nu prajiti!
Fructe, fructe si fructe
Teama de a nu saraci organismul de proteine în timpul „privarilor” de la alimentele de tot felul poate fi risipita de consumul de fructe uscate oleaginoase, veritabile surse de proteine, acizi grasi nesaturati cu o valoare biologica deosebita si minerale, în special calciu si fier. E vorba de nuci, migdale, arahide etc., care au totodata meritul de a contribui semnificativ la scaderea colesterolului sangvin. Fructele dulci uscate (stafide, mere, pere, caise, curmale, prune) ofera la rândul lor zaharuri naturale foarte energizante, regleaza tranzitul intestinal si elimina toxinele din aparatul digestiv. Ca întotdeauna, fructele proaspete au rol de vedete, fie ca sunt consumate ca atare, fie sub forma de suc (recomandabil sa se bea cu o ora înainte de fiecare masa principala). În aceasta perioada de revitaminizare si remineralizare a organismului, ideal este sa se consume cel putin 1-2 citrice pe zi (portocala, mandarina, grapefrut sau lamâie), foarte bogate în vitamina C, cu rol antioxidant. De asemenea, 2-3 mere pe zi sunt mai mult decât binevenite pentru ca acest fruct se combina bine cu orice alt aliment, contine fibre vegetale, este usor digerabil si totodata nutritiv. Cina, desi unora li se poate parea insuficienta, se poate reduce la o salata de fructe si câtiva biscuiti.
Alimentatie variata în post
Dincolo de perspectiva religioasa asupra acestei perioade de restrictii alimentare, medicii nutritionisti...
Comentarii