Când vara e pe sfârsite, gândul se îndreapta automat spre..
Când vara e pe sfârsite, gândul se îndreapta automat spre… clopotelul care anunta începerea scolii. Grijile si emotiile prind contur, iar despre vacanta începe sa se vorbeasca la timpul trecut. Daca pentru elevii mai mari debutul unui nou an scolar e perceput deja ca parte componenta fireasca, obligatorie, necesara a existentei lor, pentru copiii mici, care abia îsi fac intrarea în rândul scolarilor, experienta necunoscuta legata de prima zi de scoala si, apoi, de integrarea într-un regim diferit de viata fata de cel cu care era obisnuit înainte este un moment special. De trecerea cu bine a acestei etape depinde în mare masura felul cum va evolua de-a lungul anilor ulteriori de studiu. Pentru copil, începerea scolii înseamna intrarea într-un mediu complet nou pentru el, cu reguli fixe, menite sa-i formeze personalitatea, sa-l faca sa gândeasca si sa-l înzestreze cu o serie de cunostinte ce vor constitui temelia tuturor achizitiilor intelectuale, înregistrate de el pe parcursul vietii. În mod firesc, impactul cu aceasta noua etapa are asupra sa rasunet nu doar psihologic, ci si afectiv, scoala presupunând o oarecare separare de mediul familial si necesitatea integrarii într-o noua colectivitate.
„Fobia scolara”
Dupa cum se stie, cel mai dificil este pentru copiii care nu au fost niciodata inclusi în camine sau gradinite. În cazul lor, se observa adesea fie o excitabilitate crescuta, manifestata prin agitatie si plânsete, fie o atitudine de retragere în sine, manifestata prin tacere, lipsa de vioiciune, teama si nesiguranta, refuzul de a participa pâna si la jocuri colective. Se întâmpla, nu de putine ori, ca acestia sa spuna zilnic parintilor ca nu mai vor sa mearga la scoala, iar faptul ca dorinta nu li se îndeplineste constituie pentru ei o sursa suplimentara de anxietate, exprimata prin reactii de panica, pe fondul unei adevarate „fobii scolare”.
Statisticile au demonstrat ca fobia scolara este mai frecventa la copilul unic în familie si la fete, în timp ce vârsta de aparitie este cuprinsa între 5 si 10 ani. Tabloul cel mai complet al crizei de anxietate acuta apare în primele zile de scoala, cu tipete, plâns, opozitie violenta, si se poate manifesta ori acasa, în momentul plecarii la scoala, ori la întoarcere. De cele mai multe ori, aceasta anxietate capata forme de manifestare evidenta, concretizându-se prin varsaturi, dureri abdominale, dureri de cap, febra usoara. Ca prin farmec, aceste simptome dispar, daca în ziua respectiva copilul este oprit sa mearga la scoala. În general, criza de anxietate acuta apare în primele zile ale primului an de scolarizare (desi, se poate întâmpla sa persiste chiar saptamâni sau luni), precum si în cazul schimbarii scolii dupa o perioada de timp în care copilul a reusit într-o oarecare masura sa se integreze în colectivitate. De obicei, aceasta fobie se manifesta nu doar în cazul copiilor care nu au beneficiat de programul institutional de tipul gradinitei, ci si in cazul celor care sunt crescuti de o mama anxioasa, de o bunica superprotectoare etc., care manifesta exigente crescute fata de copil si fata de posibilitatile lui, dar care, în acelasi timp, îl ocrotesc în mod exagerat. Educatia prea aspra sau prea indulgenta are consecinte de obicei nefaste din acest punct de vedere. Alaturi de aceste forme acute de anxietate, unii copii mai pot manifesta stari de nervozitate crescuta, exprimata fie printr-un comportament negativist, cu explozii de furie, tendinte de despotism si încapatânare, fie dimpotriva, prin indiferenta si timiditate.
Ce-i de facut în asemenea situatii? În functie de fiecare caz în parte si de motivele care stau la baza acestor tipuri de reactie, parintii si educatorii trebuie sa adopte o conduita specifica si complexa, în care fermitatea se combina cu blândetea, rabdarea cu migala, tactul cu încrederea în capacitatea copilului de a se adapta la cerintele impuse de noua etapa în care a intrat propria lui existenta.
Performantele la învatatura
Se întâmpla, nu de putine ori, ca performantele la învatatura ale micului scolar sa fie sub nivelul de asteptare al parintilor si învatatorilor. Cum e posibil ca un copil sanatos, bine dezvoltat psihic si neuropsihic, sa aiba un randament scazut? Explicatiile pot fi numeroase. Adesea, posibilitatea de acumulare a cunostintelor si de adaptare a scolarului scade sub actiunea unei stari de nelinisti, de teama chiar, provocata de atitudinea severa, excesiva, a profesorilor sau a parintilor. Pe de alta parte, procesele de dezvoltare a functiilor organismului sunt în plina evolutie, capacitatea de lucru a scolarului (de concentrare, de atentie, de memorizare etc.) variind de la o perioada la alta, pâna si în cursul aceleiasi zile. La prima ora a diminetii, imediat dupa trezire, trecerea tuturor celulelor nervoase de la starea de somn la starea de veghe nu se face imediat, ci treptat, prin integrarea progresiva în activitate a celulelor nervoase. Urmeaza perioada de lucru cu randament maxim, care variaza în functie de vârsta copilului: aproximativ doua ore la scolarul mic, trei ore la cel între 9 si 12 ani si 4 ore la elevul mai mare. Dupa aceasta faza, randamentul scade din nou, pentru ca la doua ore dupa prânz capacitatea de lucru sa se amelioreze din nou, ca urmare a odihnei si alimentatiei. În acest fel, capacitatea de învatatura a scolarului este limitata de aparitia oboselii. Este bine sa fie cunoscute momentele când se instaleaza oboseala pentru a se putea preveni surmenajul si urmarile nefavorabile ale acestuia asupra copilului.
Odihna obligatorie
Cea mai eficienta modalitate de îndepartare a oboselii scolarului mic este somnul, în cursul caruia se odihnesc si se refac nu numai sistemul nervos, ci întregul organism. De aceea este recomandat ca scolarul sa nu depaseasca pentru culcare ora 21, iar elevul mai mare ora 22. Nici trezirea copilului nu trebuie facuta prea de dimineata, adica nu înainte de ora 7. Sunt copii la care somnul cel mai profund si odihnitor este în partea a doua a noptii. Scolarul mic trebuie sa doarma 10-11 ore din 24, cel mijlociu 9-10 ore, iar cel mare 8-9 ore. În ceea ce priveste sfârsitul de saptamâna, cel putin o zi trebuie lasata complet libera, fara grija si efortul efectuarii temelor pentru saptamâna urmatoare.
Alimente cu potential cangerigen
Ca este adevarat ori o impresie indusa de-a lungul timpului prin diverse...
Comentarii