STITI CUM STATI CU SANATATEA?

     Raspunsurile la aceasta întrebare pot fi, cu siguranta, de tot felul: „Sunt perfect sanatos pentru ca nu ma doare nimic”, „Pe ici-colo mai scârtâie câte ceva, dar în general bine”, „S-ar parea ca bine, desi n-am mai trecut pe la doctor pentru vreun consult sau vreo analiza de ani de zile”..
     Raspunsurile la aceasta întrebare pot fi, cu siguranta, de tot felul: „Sunt perfect sanatos pentru ca nu ma doare nimic”, „Pe ici-colo mai scârtâie câte ceva, dar în general bine”, „S-ar parea ca bine, desi n-am mai trecut pe la doctor pentru vreun consult sau vreo analiza de ani de zile”… În ciuda acestor posibile raspunsuri care denota o anumita atitudine fata de grija pentru propria sanatate, toata lumea stie ca e mai usor sa previi decât sa tratezi. Si, ca sa previi, trebuie sa afli din timp ca o anumita boala începe sa lucreze tacut si lent împotriva ta. Cu alte cuvinte controlul medical periodic este singura modalitate de a tine sanatatea de partea ta. Cât de des ar trebui sa ne prezentam la medic pentru a afla cum stam cu sanatatea si ce teste ar trebui sa facem pentru a fi siguri ca „punctele” cele mai vulnerabile ale organismului nostru nu sunt în pericol?
          Examen fizic complet
          În ce scop? Detecteaza afectiunile înainte de aparitia simptomelor. Îngrijirile preventive reduc riscul de aparitie a formelor avansate de boala.
          Cât de des? Anual, pâna în jurul vârstei de 40 de ani, apoi de cel putin doua ori pe an pâna la vârsta de 60 de ani, dupa care o data pe an este din nou suficient. Evident, în cazul unei afectiuni cronice sau când urmati un tratament prezenta la medic este mai frecventa, în functie de situatie.
     
     Testarea colesterolemiei
          În ce scop? Detecteaza persoanele cu risc crescut pentru boala coronariana.
          Cât de des? Prima testare de acest fel e bine sa se faca în jurul vârstei de 20-25 de ani. Daca rezultatele sunt în limite normale, testarea se face o data la cinci ani. Situatia se schimba în cazul persoanelor cu o colesterolemie crescuta, ce trebuie tratata si tinuta sub control.
          Masurarea tensiunii arteriale
          În ce scop? Detecteaza precoce hipertensiunea arteriala, sursa unor forme de patologie cardiaca.
          Cât de des? La fiecare doi ani sau în functie de recomandarile medicului.
          Verificarea stomatologica
          În ce scop? detecteaza cariile dintilor si problemele gingiilor, limbii si cavitatii bucale.
          Cât de des? Cel putin o data pe an sau în functie de recomandarile medicului.
          Test-screening pentru cancer de colon
          În ce scop? Detecteaza cancere si formatiuni proliferative (polipi) pe partea interioara a peretelui colonului, ce pot deveni cancerigene.
          Cât de des? Radiografie de colon la fiecare trei-cinci ani dupa vârsta de 50 de ani; colonoscopie, la fiecare cinci ani, dupa vârsta de 50 de ani. Este cea mai sigura metoda, înlocuieste ale testari, dar e mai costisitoare si însotita de anumite riscuri.
     
     Electrocardiograma
          În ce scop? Identifica afectarea cardiaca sau tulburarile de ritm cardiac.
          Cât de des? În general, începe în jurul vârstei de 40 de ani, se face cel putin o data pe an cu rol preventiv iar daca sunt sesizate disfunctii, frecventa controalelor creste, potrivit recomandarilor medicului.
          Mamografie (radiografie de sân)
          În ce scop? Detectarea precoce a cancerului de sân.
          Cât de des? Anual la femeile trecute de 40 de ani, de doua ori pe an în perioada si post-perioada menopauzei.
          Examinarea oftalmologica
          În ce scop? Detecteaza problemele vazului.
          Cât de des? La fiecare patru-cinci ani sau în functie de recomandarile medicului.
          Frotiu vaginal
          În ce scop? Detecteaza celule anormale, care ar putea evolua spre cancer.
          Cât de des? La fiecare unu-trei ani, în functie de risc si de recomandarile medicului.
          Antigen specific de prostata (ASP)
          În ce scop? Masoara cantitatea de proteine secretata de glanda prostatica. Nivelurile înalte pot indica aparitia unui cancer de prostata. Nivelul ASP poate fi crescut si daca prostata este marita în volum sau inflamata, fara sa fie însa vorba de un cancer de prostata.
          Cât de des? Anual dupa vârsta de 50 de ani, mai ales daca în familie au mai existat cazuri de cancer de prostata.