Poluarea sonora devine din ce in ce mai intensa in spatiul urban, dar si in vecinatatea aeroporturilor, unde numarul decibelilor depaseste permanent limitele admise, care nu coincid nicidecum cu limitele de toleranta ale organismului uman.
Aceasta, deoarece expunerea prelungita la emisiile sonore, vreme de ani si ani, deterioreaza pe planuri complexe starea de sanatate, si nu doar la nivelul organului auzului. Spre exemplu, un raport al Organizatiei Mondiale a Sanatatii leaga zgomotul inclusiv de problemele cardiace.
Zgomotul avioanelor si al masinilor are o influenta dincolo de zona urechilor: zgomotul din trafic a fost marcat ca un factor de stres major al mediului urban, al doilea dupa poluarea aerului, dar acestea sunt cel mai frecvent asociate.
In ultimul deceniu, numeroase cercetari leaga direct zgomotul din traficul aerian si rutier de riscurile crescute pentru o serie de afectiuni cardiovasculare. Dovezile efectelor fiziologice ale zgomotului – indiferent daca sunt celule si organe sau comunitati umane intregi – se reunesc intr-adevar si contureaza o imagine a problemei. Cu toate acestea, putini oameni sunt constienti de gravitatea a ceea ce se numeste si „ucigas tacut”.
Estimarile sugereaza ca aproximativ o treime din populatia oraselor este expusa in mod regulat la niveluri nesanatoase de zgomot, de obicei definite ca incepand cu aproximativ 70-80 decibeli. Pentru comparatie, conversatia normala este de aproximativ 60 dB, la motoarele autoturismelor si camioanelor variaza de la 70 la 90 dB, iar sirenele si avioanele pot ajunge la 120 dB sau mai mult.
Numeroase studii leaga expunerea cronica la zgomotul de mediu de un risc crescut de probleme legate de inima. Persoanele care locuiesc in apropierea aeroporturilor, de exemplu, au un risc de accident vascular cerebral cu pana la 7% mai mare decat cele care traiesc in cartiere similare, dar mai linistite, potrivit unui studiu din 2018 realizat in Noise & Health, care a investigat datele de sanatate a mai mult de 1 milion de persoane.
O analiza a aproape 25.000 de decese cardiovasculare in randul persoanelor care locuiesc in apropierea aeroporturilor a inregistrat cresteri semnificative ale mortalitatii nocturne dupa zborurile cu avionul, in special in randul femeilor. Studiile efectuate pe oameni si soareci arata ca endoteliul nu functioneaza la fel de eficient, dupa doar cateva zile de expunere nocturna la zgomotul avioanelor, sugerand ca aceasta nu este o problema doar pentru persoanele deja expuse riscului cardiac si cu probleme metabolice.
Adultilor sanatosi supusi zgomotului trenurilor in timpul somnului au avut afectata aproape imediat functia vaselor de sange. Tinerii, dupa ce au auzit aceste zgomote pentru o singura noapte, au avut disfunctie endoteliala.
Cercetatorii considera ca exista in acest sens un „vinovat” principal: schimbari dramatice ale endoteliului, captuseala interioara a vaselor de sange. Aceasta captuseala poate trece de la o stare sanatoasa la una „activata” si inflamata, cu ramificatii potential grave.
Cand sunetul ajunge la creier, activeaza doua regiuni importante: cortexul auditiv (care interpreteaza zgomotul) si amigdala (care gestioneaza raspunsurile emotionale la zgomot). Pe masura ce acesta devine mai puternic si mai ales in timpul somnului, amigdala activeaza un raspuns la stres, chiar daca persoana nu este constienta de acest lucru.
Odata initiat, acest raspuns elibereaza in organism hormoni precum adrenalina si cortizolul. Unele artere se contracta, altele se dilata. Tensiunea arteriala creste, iar zaharurile si grasimile „inunda” fluxul sangvin, pentru o utilizare rapida de catre muschi.
Raspunsul la stres in cascada determina, de asemenea, crearea de molecule daunatoare care provoaca stres oxidativ si inflamatii in captuseala vaselor de sange. Acest endoteliu disfunctional se amesteca cu fluxul de sange si afecteaza numeroase alte procese care, atunci cand sunt afectate, contribuie la o serie de boli cardiovasculare, inclusiv hipertensiunea arteriala, acumularea placii in artere, obezitate si diabet.
Un raport din 2018 al Organizatiei Mondiale a Sanatatii a mentionat ca in fiecare an europenii occidentali pierd in mod colectiv mai mult de 1,6 milioane de ani de viata sanatoasa din cauza zgomotului din trafic. Acest calcul se bazeaza pe numarul de decese premature cauzate direct de expunerea la zgomot, precum si pe anii traiti cu dizabilitati sau cu boli provocate de zgomot. Acest numar este posibil sa creasca. In 2018, 55% din oameni locuiau in orase, iar pana in 2050 se estimeaza ca se va ajunge la aproape 70 %, estimeaza Organizatia Natiunilor Unite.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii