Inventia lui Thomas Alva Edison, sau de fapt „perfectionarea” de catre el a becului electric, a contribuit la iluminarea caselor oamenilor din întreaga lume, însa marele inventator este venerat în special în Japonia.
Admiratorii sai se afla în fiecare colt al acestei tari, dar relatia este deosebit de profunda cu cetatenii orasului Yawata, din prefectura Kyoto. Aici se afla chiar un monument dedicat lui Edison, cu o statuie din bronz a acestuia. Care este motivul acestei relatii?
Edison a început sa faca experimente cu becurile incandescente în 1878. Lampile cu incandescenta produc lumina prin utilizarea electricitatii pentru a încalzi o banda subtire de material, numita filament, pâna când aceasta se încalzeste suficient pentru a straluci.
Multi inventatori au încercat sa perfectioneze lampa cu incandescenta, dar becurile pe care le construiau aveau o durata de viata extrem de scurta. Unele erau costisitoare, ceea ce facea imposibila aplicarea lor comerciala la scara larga. Alte lampi consumau cantitati mari de curent, ceea ce necesita fire extrem de groase si crestea din nou costurile. Gasirea unui material bun pentru filament a fost o problema majora pe care Edison a depasit-o în cele din urma.
Edison si-a dat seama ca, pentru a mentine fluxul de curent la un nivel scazut, trebuie sa gaseasca un material care sa aiba o rezistenta ridicata. Pentru a prelungi durata de viata a filamentului, materialul trebuie sa fie, de asemenea, rezistent la caldura. Dupa ce a testat mii de materiale, de la platina la fire de par din barba, Edison a descoperit ca un filament facut din carbon are proprietatile pe care le cauta. El a decis sa încerce un filament din fir de bumbac carbonizat.
Becul respectiv a stralucit timp de 14 ore, un record. Edison a depus imediat o cerere de brevet, în care a descris faptul ca filamentul de carbon putea fi fabricat din diverse materiale, cum ar fi „fire de bumbac si de in, aschii de lemn, hârtii înfasurate în diverse moduri”.
A contactat biologi si le-a cerut sa îi trimita diferite fibre vegetale de la tropice. El si-a trimis lucratorii în diferite locuri de pe glob în cautarea materialului perfect. A estimat ca „a testat nu mai putin de 6.000 de tipuri de vegetale si a rascolit lumea pentru a gasi cel mai potrivit material pentru filament”.
În 1880, unul dintre lucratorii lui Edison, William H. Moore, i-a trimis mostre dintr-o livada de bambus care crestea lânga altarul Iwashimizu Hachimangu din Kyoto.
Specia de bambus de aici, Phyllostachys bambusoides, este originara din China si Japonia, unde tulpinile goale de bambus sunt folosite pentru fabricarea de flauturi. De asemenea, din bambus se fac undite de pescuit foarte bune. Edison însusi primise cadou o astfel de undita în timpul unei calatorii în Wyoming. Nu este clar daca Edison i-a cerut lui Moore sa îi trimita acea specie de bambus sau daca Moore i-a trimis-o lui Edison din proprie initiativa. În orice caz, el a descoperit ca acel bambus carbonizat dadea filamente excelente pentru lampi.
Pentru a realiza aceste filamente, bucati de bambus erau taiate pe lungime în fâsii extrem de fine si îndoite în formele dorite de ac de par sau de bucla pentru a se potrivi în bec. Acestea erau apoi acoperite cu pudra de carbon si încalzite într-un cuptor la o temperatura extrem de ridicata, timp de câteva ore, înainte de a fi lasate sa se raceasca. În timpul acestui proces, benzile de bambus se transformau din structura lor initiala de celuloza într-o structura de carbon pur, gata sa fie montate în becurile de sticla.
Becurile fabricate cu filament de bambus carbonizat nu ardeau mult mai stralucitor decât o lumânare, dar rezistau mult mai mult decât orice filament existent la acea vreme. Unele dintre becurile construite de Edison si echipa sa au ars timp de peste 1.200 de ore.
Filamentul de carbon a devenit materialul dominant în fabricarea lampilor cu incandescenta pâna la dezvoltarea filamentului de tungsten, care dura mai mult si oferea o lumina mai stralucitoare decât filamentul de carbon.
Primele lampi cu filament de tungsten au fost fabricate de o companie maghiara numita Tungsram în 1904. În 1911, compania lui Edison, General Electric, a renuntat la bambus si a trecut la tungsten.
GABRIEL TUDOR
Comentarii