Una dintre figurile emblematice ale istoriei Frantei este Jeanne d'Arc (1412-1431), o eroina care a luptat efectiv pe frontul de eliberare a tarii de sub ocupatia engleza (coalizata cu Ducatul de Burgundia). Dupa mai multe victorii si instaurarea regelui Charles al VII-lea pe tron (17 iulie 1429), Jeanne a continuat sa fie in fruntea combatantilor. In urma unei tradari, ea este prinsa de englezi (23 mai 1430) si predata episcopului francez pro-englez Pierre Cauchon (considerat ulterior tradator si eretic) la data de 3 ianuarie 1431.
Jeanne s-a nascut in 1412 in familia lui Jacques d'Arc din Domrémy (care a avut in total cinci copii), intr-un ducat loial regelui francez. Tara era in plin "Razboi de 100 de ani" (1337-1453), prin care englezii si aliatii lor burgunzi voiau sa acceada la tronul Frantei. Se spune ca inca de la 12 ani a avut o viziune mistica, conform careia ea urma sa ajute la incoronarea regelui Charles al VII-lea, deci la victoria in razboi a francezilor. Apoi, la 19 ani, dupa ce obtine o primire la rege, are o viziune pe care o marturiseste celor apropiati: victoria de la Orléans a trupelor franceze. Predictia se confirma si este acceptata in randul trupelor care asteptau armatele rivale in mai multe localitati strategice.
La 29 aprilie 1429, participa la asediul Orléansului, apoi, desi ranita, continua sa lupte si "asista", conform viziunilor sale, la incoronarea lui Charles al VII-lea, la Reims-ul eliberat. Este din nou ranita (prima oara la gat, a doua oara la picior, cu sageata de arbaleta), insa nu se desparte de trupele sale. Trebuie subliniat ca era imbracata barbateste (pentru a nu a avea probleme amoroase), avea armura si vorbea soldatilor despre un "razboi sfant pentru pamantul Frantei". Regele o acceptase in randul ostasilor (si chiar in fruntea lor) dupa ce ii verificase moralitatea si o gasise "impecabila".
Cea careia i se va spune cu recunostinta "Fecioara din Orléans" a fost tradata si a ajuns in fata unui tribunal care s-a declarat secular pentru ca papa sa n-o poata gratia. A fost declarata "prizoniera de razboi", i s-au adus acuze nefondate, printre care si "insubordonare si erezie". La 30 mai 1431, a fost executata prin ardere pe rug, la Rouen. Calaul sau, Geoffroy Therage, spunea tot timpul ca se teme ca a fost blestemat…
Reabilitarea si canonizarea
Autoritatile franceze au asteptat sfarsitul "Razboiului de 100 de ani" pentru rejudecarea procesului in urma caruia Jeanne a fost condamnata la moarte. La cererea inchizitorului-general Jean Brehal si a mamei Jeannei, Isabelle Romée, Papa Calixtus al III-lea autorizeaza procedurile de stabilire a adevarului. Investigatiile lui Brehal au inceput in 1452 si cercetarile imprejurarilor si ale capetelor de acuzare au implicat numerosi teologi si martori (peste 110 persoane). Printre alte criterii ale nevinovatiei Jeannei d'Arc s-a aflat si dovada virginitatii ei, data de Anne de Burgundia. Deci ea nu putea fi acuzata de vrajitorie.
La 7 iulie 1456, Jeanne d'Arc este declarata martir si devine un simbol al Ligii Catolice din secolul al XVI-lea. Ulterior, episcopul Félix Dupanloup din Orléans incepe sa se ocupe de canonizarea ei (1849). In anul 1909 este beatificata, iar in 1920, Papa Benedict al XV-lea o canonizeaza, avand sarbatoarea la 30 mai… Jeanne d'Arc ramane o figura proeminenta a civilizatiei occidentale, memoria ei fiind evocata in discursurile politicienilor francezi.
PAUL IOAN
Comentarii