Insula Madagascar, a patra ca marime din lume, situata în sud-estul Africii, a reprezentat o locatie strategica pentru fortele aliate în perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial. Golful Antsiranana din nordul tarii, împreuna cu importantul port Diego Suarez, erau pozitii navale excelente pentru bazele militare care ar fi vrut sa controleze traseele strategice din Oceanul Indian. În consecinta, fortele britanice au condus o campanie de ocupare a insulei de sub controlul fortelor franceze ale guvernului de la Vichy, subordonate lui Hitler.
Deciziile lui Churchill
Colonizarea franceza a Madagascarului a început oficial la 17 decembrie 1885, când regina Ranavalona a III-a a tarii a semnat Tratatul care oferea protectoratul Frantei. La începutul celui de-al Doilea Razboi Mondial, fortele japoneze obtinusera victorii importante în sud-estul Asiei si Imperiul Japonez privea acum cu interes catre Oceanul Indian. Mai multe raiduri consistente (cu purtatoare de avioane) au silit flota britanica sa se retraga la bazele din Kenia. Simultan, submarinele japoneze de distanta lunga începusera sa afecteze rutele aliatilor spre Orientul Mijlociu, Australia si sudul Atlanticului. Mai mult, Germania nazista si Imperiul Japonez au pus la cale o actiune de control a punctelor strategice Madagascar, Ceylon (Sri Lanka azi) si Seychelles.
În aceste circumstante nefavorabile, aliatii trebuiau sa ia masuri. Era finele anului 1941 si generalul Charles de Gaulle îi trimite o scrisoare lui Churchill, propunându-i o interventie în Madagascar. Numai ca Winston Churchill, în fruntea Statului Major Britanic, ia atunci mai multe decizii care se vor dovedi foarte eficiente. El organizeaza fortele de interventie în Madagascar sub conducerea generalului Robert Sturges, sub codul „Forta 121”. Operatiunea de debarcare pe acea insula se va numi „Ironclad”, iar pentru cucerirea portului Diego Suarez si a golfului strategic din nordul insulei urmau sa se foloseasca amfibiile, purtatoarele de avioane, distrugatoarele, detectoarele de mine si forta infanteriei… Excelenta organizare britanica a fost sustinuta de avioanele de recunoastere trimise din Africa de Sud.
Primul asalt al amfibiilor britanice s-a produs la 5 mai 1942, iar dupa câteva zile infanteria si-a început marsul spre capitala Tananarive (aflata în centrul tarii, astazi „Antananarivo”). Fortele japoneze au reactionat cu întârziere, iar submarinele si torpiloarele nipone n-au putut opri invazia aliatilor. Dupa ocuparea capitalei, rezistenta locala a slabit foarte mult, iar la 6 noiembrie 1942 a fost semnat armistitiul la Ambavalao. Guvernatorul din partea guvernului de la Vichy, Armand Annet, s-a predat celor doi comandanti britanici, Sturges si Syfret. Dupa razboi, el nu a fost executat si a trait pâna în 1973.
Urmari strategice
Ocuparea Madagascarului de catre fortele aliate au permis o mai buna desfasurare a rutelor de aprovizionare catre Australia si alte zone strategice din Pacific si Atlantic. Guvernator al tarii a fost numit francezul Paul Legentilhomme. Dupa razboi, Madagascarul a reusit sa-si obtina independenta fata de Franta abia la 26 iunie 1960, dupa mai multe turbulente politico-militare.
PAUL IOAN
Comentarii