Astazi, mai mult ca oricand, ar trebui sa ne dam seama de faptul ca armoniile sonore ne insotesc dintotdeauna, de cand specia umana a fost lasata sa traiasca pe Pamant. Sigur ca de aici si pana la muzica elaborata distanta in timp e uriasa, dar realitatea e ca, la un moment dat omul a simtit nevoia sa genereze el insusi segmente muzicale, bazandu-se pe mijloacele oferite de natura. O dovedesc fara echivoc unele descoperiri arheologice absolut uimitoare, cum sunt uneltele pentru confectionarea de corzi.
Banal, dar… genial!
Oamenii preistorici erau, pentru vremea respectiva, adevarati inventatori de geniu in ceea ce priveste realizarea de obiecte de utilitate majora si deci de unelte de prelucrare pentru obtinerea altor unelte. Spre exemplu, ca sa vaneze aveau nevoie de arme adecvate, astfel ca isi fixau uneltele de piatra in manere de lemn, iar pentru transportarea vanatului si al altor greutati foloseau deseori fire si corzi pe care le manevrau cu o iscusinta uimitoare. Mai mult decat atat, Homo sapiens european a ajuns sa creeze unelte speciale pentru realizarea anumitor obiecte, sa spunem, „de agrement”. In anul 2015, arheologi ai universitatilor din Tübingen (Germania) si Ličge (Belgia) au scos la lumina pentru prima data un obiect ce ar fi avut unica utilitate de a trage in fire corzile viitoarelor instrumente muzicale, pe baza de fibre vegetale.
Insolita unealta preistorica provine din grota Höhle Fels, situata in valea Ach, in apropiere de Schelklingen (sud-estul Germaniei). Descoperirea este o bucata de fildes de mamut sculptata cu multa pricepere si conservata excelent, lunga de 20,4 centimetri, care are patru perforatii de 7 pana la 9 milimetri in diametru. Fiecare orificiu are incizii elicoidale profunde, care in opinia oamenilor de stiinta constituie o veritabila aparatura primitiva conceputa pentru fabricarea corzilor. Fibrele vegetale erau introduse in gauri de marimi diferite, apoi rasucite impreuna printr-o miscare de rotatie, in final obtinandu-se o coarda unica. Cercetatorii atrag atentia publicului ca, desi aparent simple si banale, franghiile si corzile sunt compusi esentiali ai tehnologiilor vanatorilor si culegatorilor din preistorie.
„Savantii” din preistorie
Pentru specialistii in sparterie (ansamblul tehnicilor care asociaza vegetalele lungi si suple, destinate realizarii de tesaturi, cu corzile sau cu elemente vestimentare), numai conditiile de conservare absolut particulare – mediul specific ghetarilor, grotelor si pesterilor, turbariilor etc. – a permis ca asemenea artefacte atat de fragile sa se pastreze pana in zilele noastre. Iar vechimea obiectului in discutie se ridica la cel putin 40.000 de ani! Ca argumente in sprijinul celor aratate mai sus, cercetatorii amintesc alte descoperiri faimoase, cum ar fi capa vegetala purtata de nu mai putin celebrul Ötzi, cu vechimea de circa 5.000 de ani (descoperire facuta in 1991 la 3.210 metri altitudine, la granita dintre Italia si Austria) sau resturile de corzi gasite in grota Lascaux (Dordogne), de circa 17.000 de ani. In zilele noastre, cele mai vechi elemente din aceeasi categorie cunoscute erau amprentele in argila ale unor corzi de in descoperite in Caucaz, respectiv in Georgia, vechi de circa 26.900 de ani. Inca o dovada evidenta ca stramosii nostri traitori cu zeci de mii de ani in urma nu erau nici pe departe niste creaturi lipsite de acele sclipiri de inteligenta strict necesare evolutiei.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii