Aurul cruciatilor. In muzeele din Israel se afla putine monede apartinand cruciatilor care au purtat batalii, mai ales in Arsuf (la 15 km de Tel Aviv) unde au construit un castel medieval cu puternice fortificatii, deasupra falezei aflate pe tarmul Mediteranei. Tezaurul monetar a fost recent completat cu 108 monede din aur, din acea vreme (unele au fost batute in secolul al XI-lea in Egipt), pe care arheologii le-au descoperit intr-un vas de ceramica acoperit de sedimente, printre fundatiile castelului.
De retinut faptul ca, in 1191, cruciatii au repurtat in Arsuf, o victorie zdrobitoare impotriva emirului Saladin. In 1205, musulmanii condusi de sultanul mameluc Baybars, au asediat orasul timp de 40 de zile, cucerind castelul pe care l-au distrus complet (timpul stergand toate urmele ramase la suprafata). Primele sapaturi au fost efectuate de-abia in 1996.
Leaganul artei murale
Picturile murale din pestera Chauvet (Ardčche) nu sunt cele mai vechi din lume. Marturie sta un bloc de piatra sculptat, cu o vechime de 37.000 de ani, care surclaseaza la acest capitol reprezentarile din Chauvet cu 1000 de ani. A fost descoperit in pestera Castanet (Dordogne) explorata din 2007 de o echipa de arheologi franco-americana care a identificat recent intr-o fundatura a acesteia, sub sedimente, o roca rosiatica (blocul provenea dintr-un mediu bogat in hematita – oxid de fier), cu o inaltime de 1,30 metri, pe care era reprezentata, in relief, o figura rotunda sectionata partial de un segment liniar.
Cercetatorii au observat si alte figuri ciudate, invizibile cu ochiul liber. Incercand sa reconstituie reprezentare integrala a basoreliefului (piatra facea parte dintr-un bloc ale carui resturi nu au fost depistate, cercetatorii au emis ipoteza conform careia, aceasta ar putea sugera o figura stilizata, incompleta, probabil a unui bizon. Cu ani in urma, in pestera au fost descoperite gravuri murale, unelte din lemn si os, cochilii perforate, diverse podoabe din colti de bizon si steatita.
Cele mai vechi figurine din ceramica
Sapaturile efectuate de cercetatori britanici de la Universitatea Cambridge intr-o aripa neexplorata din pestera Vela Spila, aflata pe coasta adriatica a Croatiei, s-au soldat cu o mare surpriza: descoperirea unui numar de 36 de fragmente de ceramica provenind din figurine reprezentand animale. In urma radiodatarii s-a stabilit vechimea lor: intre 15.000 si 17.500 de ani.
Asadar, crearea de obiecte artistice din ceramica, in acest areal, nu s-a produs in Neolitic, in urma cu aproximativ 10.000 de ani, ci in Paleolitic, fragmentele descoperite fiind cea dintai marturie de arta ceramica paleolitica, de la sfarsitul ultimei ere glaciare.
DORIN MARAN
Comentarii