In urma cu peste 26.000 de ani, vanatorii-culegatori ce traiau in Moravia au inventat ceramica. Au produs insa mai degraba figurine de animale si de femei si nu obiecte utilitare, probabil in scopuri rituale. Dupa cateva mii de ani, tehnica folosita pare sa se fi pierdut in mod paradoxal. Obiecte din argila arsa au fost descoperite in mai multe situri: Dolni Vestonice, Pavlov sau Predmosti.
Faptul ca ceramica descoperita a fost foarte fragmentata, i-a intrigat pe arheologi. Printre cele peste 10.000 de fragmente si bulete de diverse forme, se afla o singura figurina intacta reprezentand o femeie (la Predmosti). Pentru a incerca sa desluseasca acest mister specialistii au inceput sa studieze din 1989 ceramica din Dolni Vestonice, mai ales fragmentele figurative si cu forme neregulate aflate adesea in imprejurimi, cea mai mare parte dintre ele fiind raspandita in apropierea a doua mari cuptoare sau in cenusa din unele camine.
Un prim pas l-a constituit identificarea naturii materialelor utilizate in fabricarea ceramicii, prin analize chimice, microscopice, radiografice, in colaborare cu specialisti americani. Scopul a fost acela de a reconstitui procesele de fabricatie si de a intelege de ce ceramistii epocii au produs aceste obiecte. Au fost modelate figurine din loess local din Vestonice.
Esantioanele si fragmentele de ceramica autentice au fost supuse apoi unei serii de analize fizico-chimice pentru a se determina compozitia pastei. Rezultatele analizelor au scos in evidenta faptul ca toate obiectivele ceramice preistorice au fost realizate din loess local, singurul aditiv folosit fiind apa. Prepararea pastei varia in functie de cantitatea de apa adaugata si de gradul de framantare.
In raport cu buletele, fragmentele de figurine au fost pregatite mai minutios si mai bine malaxate. Mai intai a fost modelat corpul figurinelor, completat apoi, prin lipire, cu picioarele, mainile, urechile si cozile. In ultima faza, acestea au fost uscate, apoi arse la temperaturi cuprinse intre 500 si 800sC, figurinele, in raport cu buletele fiind arse la temperaturi inferioare.
In ambele cazuri s-au obtinut obiecte rezistente, ceea ce pare paradoxal avand in vedere faptul ca s-au gasit doar fragmente de figurine. Cum pot fi explicate aceste fragmente? Examenul microscopic a relevat doua tipuri de spargeri. Unele au aparut in urma unor rupturi mecanice survenite dupa ingropare. Altele, datorita unui soc termic produs in momentul in care figurinele imperfect uscate au fost introduse in cuptoare.
E foarte posibil ca ceramistii sa fi dorit ca aceasta fragmentare sa se produca, actionand deliberat in acest sens, fragmentele rezultate in urma spargerii fiind destinate in scopuri ritualice, probabil divinatorii. Motivatia acestui demers, de modelare si distrugere, ramane insa necunoscuta.
DORIN MARAN
Comentarii