Acea vasta zona a lumii care era numita cândva „Africa Neagra” exercita si în prezent o fascinatie aparte asupra celor care nu cunosc dificultatile deseori extreme ale vietii miilor de comunitati foarte sarace de aici, dar extrem de bogate în resurse naturale.
Se adauga în plus, în ceea ce nu poate fi pretuit în aur: traditiile, obiceiurile, ocupatiile si toate regulile nescrise ale vietii lor cotidiene, asa cum le-au preluat din stramosi si le-au transmis de-a lungul timpului.
Tezaurul verde
În muntii Gamo, din sudul Etiopiei, populatia Dorze pastreaza o veche traditie în construirea locuintelor, care reflecta deopotriva un anume tip de simbioza vitala dintre om si natura neîmblânzita, pe de o parte, si pe de alta parte calitatile uimitoare, inegalabile ale elementelor structurale si organice care întregesc aceasta natura existenta dintotdeauna.
Casele frapeaza de la prima vedere prin aspectul lor, fiind comparate întotdeauna cu niste stupi uriasi; asemanatoare „buduroiul” românesc, mestesugit din nuiele împletite si lipite cu pamânt galben. Aceste minuni arhitecturale se disting printr-o noblete specifica emanata tocmai din simplitate, precum si din caracterul durabil în timp multe decenii de-a rândul.
Bambusul este principalul material folosit de constructorii Dorze. Tulpinile zvelte si elastice se alatura într-un schelet rezistent, care apoi este acoperit cu o tesatura de paie, peste care se ataseaza un strat solid de teci din frunze de bambus si enset. Ensetul este asa-numitul „bananier fals”, al carui miez moale constituie si o sursa de hrana foarte importanta pentru bastinasii din aceasta regiune si din alte zone ale Africii.
Desi este exclusiv vegetala, întreaga structura beneficiaza de o impermeabilitate perfecta, fara a avea nevoie de ciment sau metal. În maximum doua saptamâni, trei-patru mesteri priceputi încheie lucrarea si noua locuinta îi poate primi pe oameni.
„Convietuire” cu termitele!
Colibele-stupi Dorze sunt practice si foarte durabile, ele putând fi folosite pâna la 80 de ani. Au forma aproximativ conica, sunt înalte de 7-8 metri si au diametrul de circa 6 metri, iar interiorul poate fi compartimentat pentru dormit, pentru gatit si mâncat, pentru depozitare ori pentru alte necesitati curente, inclusiv pentru adapostirea animalelor, care contribuie la încalzirea casei. Nu au cosuri de fum, acesta iesind prin acoperisul de paie.
O alta caracteristica absolut insolita a acestor constructii le confera o unicitate de-a dreptul spectaculoasa.
Modul de viata al comunitatilor Dorze face ca, treptat, ele sa gazduiasca si un dusman nemilos: termitele. Acestea se hranesc practic cu partea inferioara a colibei, reducându-i înaltimea cu pâna la 5 centimetri pe an, astfel încât, dupa un timp suficient, casa poate fi desprinsa de sol si mutata în alt loc, unde poate ca va începe o noua „viata”.
Desigur, structura în ansamblul ei nu poate dura la infinit, însa primii sai locatari îsi pot trai întreaga viata în ea, iar generatia urmatoare o poate prelua cel putin pentru mai multi ani.
Deloc întâmplator, constructorii din lumea civilizata afirma în mod admirativ ca aceste case sustenabile reflecta legatura profunda a oamenilor Dorze cu mediul si maiestria lor în utilizarea resurselor naturale.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii