Zeci de mii de tone de metale pretioase din Lumea Noua au luat drumul spre Spania din secolul XVI pana in secolul XVIII. Ce s-a intamplat cu ele? Ar fi fost transformate in bani pentru finantarea razboaielor si a comertului cu Asia. O teorie care a facut istorie, preluata si dezvoltata de istoricii moderni. O echipa de arheologi si geochimisti din Lyon, a pus-o sub semnul intrebarii, demonstrand ca este neintemeiata. Multa vreme, specialistii au considerat ca uriasele cantitati de metale pretioase, in special, argint din America au destabilizat economia occidentala. Un fenomen crucial in istoria Europei. Cercetatorii francezi au incercat sa refaca traseul acestor comori si sa reevalueze aceasta teorie in care au depistat o serie de fisuri.
Pentru a face lumina in acest caz, au incercat sa identifice semnaturile izotopice ale monedelor spaniole aflate in circulatie in acea epoca. Acestea nu contineau argint din Lumea Noua, ci din mine europene! Mai exact, un aliaj din argint in proportie de 90%, restul fiind cupru si plumb. Descoperirea lor a fost surprinzatoare: argintul, ce provenea din minele din Peru si Mexic, a fost introdus in monetariile spaniole dupa secolul XVIII, monedele europene batute intre secolele XVI-XVIII fiind realizate din metal european.
Asadar, n-a existat nici o legatura intre ceea ce istoricii au numit „revolutia preturilor” (cresterea acestora) si exploatarea minelor din Lumea Noua. Cu toate acestea, timp de decenii, cei mai multi specialisti care au studiat acest fenomen au considerat ca preturile au urcat in Europa in urma inflatiei provocate de aportul urias de metale pretioase din Lumea Noua.
O teorie pe care au dezvoltat-o, invocand cheltuielile uriase ale monarhiei castiliene pentru finantarea interminabilelor razboaie hispano-europene si a comertului intre Europa si Asia, inspiradu-se din lucrarile ilustrului economist francez Jean Bodin (sec. VI), primul care a stabilit o relatie de cauzalitate intre cantitatea de monede puse in circulatie si nivelul general al preturilor care a declansat o inflatie de anvergura. Nu se stie exact care au fost cantitatile de metale transportate.
Evaluarile aproximative se refera la cantitatea de 300 de tone de argint anual. Cantitati uriase de metale ramase pe continent pentru a plati administratia, au fost deturnate, insusite, au facut obiectul contrabandei sau au disparut pe fundul oceanului in urma naufragiilor. O mare parte din lingourile in barele de argint au ajuns la creditori si la bancheri italieni care finantau campaniile spaniole impotriva Provinciilor Unite. Cele care au ajuns in Spania, intre secolele XVI-XVIII, au fost transformate in obiecte de lux (vase, vesela, arme personale, bijuterii, statuete etc.), doar o mica parte din argint fiind destinat baterii monedelor.
DORIN MARAN
Comentarii