Nici un sit funerar sau resturi umane n-au fost localizate pe o raza de 50 de km, ceea ce confirma caracterul efemer al ocuparii acestor taramuri. Asemenea siturilor destinate unui habitat temporar, cel din Sagan-Zaba e dificil de interpretat, spre a distinge inceputul… sfarsitului neoliticului, perioada ce ii intereseaza pe specialisti.
O perioada (un hiatus) in care dispar brusc urmele locuitorilor din Sagan-Zaba, si in general, ale populatiilor neolitice din Baikal. In speranta unor noi descoperiri, cercetatorii s-au deplasat spre Valea Tunka, spre frontiera cu Mongolia, in cautarea lacurilor de altitudine, pentru a preleva si a analiza sedimente, in speranta descoperirii unui eventual accident climatic. Mai exact, s-au efectuat carotaje de sedimente, s-a datat si s-a analizat compozitia chimica a diferitelor straturi pe transe de 5 mm.
Aflati la 1990 metri altitudine (1500 metri mai sus fata de lacul Baikal), echipa de cercetatori s-a oprit in zona lacului Arky Nur, alimentat de torentele montane (altitudine care favorizeaza sensibilitatea evolutiilor climatice si conservarea sedimentelor). S-au efectuat carotaje in lac (lacul avand o adancime medie de 6 metri) ajungandu-se la 3 metri in stratul sedimentar, grosime reprezentand zeci de mii de ani de depuneri.
Suficient pentru a se acoperi perioada vizata pentru studii. Au fost extrase carote lungi de 1 metru cu un diametru de 5 cm, disecate ulterior in transe de 5 mm, care au fost expediate in Anglia spre analiza. Pentru a corela rezultatele, specialistii au repetat aceste prelevari si in alte lacuri. Unul dintre ele a fost Shara Nur, singurul lac din insula Olkhon, un loc mitic ocupat de samani, de mai multe generatii.
Stratul de argila foarte dens de pe fundul lacului a facut dificile operatiunile de carotaj, fiind imposibil sa se extraga mai mult de 1,50 m de sedimente, dar suficient pentru a se ajunge la… neolitic. Dupa doua campanii de carotaj, echipa a plecat spre sud, oprindu-se pe Insula Shamanka. Acolo, o echipa de arheologi ruso-canadiana facea sapaturi intr-un sit in care au descoperit vestigii ale unor necropole, cateva dintre ele datand din epoca de bronz. Aici au mai fost descoperite si 150 de schelete umane vechi de cel putin 7000-8000 de ani, impregnate cu ocru rosu.
Utilizarea ocrului rosu in societatile de vanatori-culegatori era curenta in riturile funerare, simbolizand eternitatea sangelui. A fost pusa la punct o metoda de excavatie foarte precisa a siturilor mortuare, totul fiind fotografiat si filmat. Pana acum, enigma hiatusului nu a fost dezlegata. In urmatorii 3 ani de sapaturi e posibil sa se faca insa lumina in aceasta privinta, in clarificarea diferentelor intre cele doua populatii si in validarea ipotezei unui accident climatic care s-ar fi aflat la originea disparitiei nomazilor din Baikal.
DORIN MARAN
Comentarii