Documentele legate de istoria sclavilor au nenumarate lacune. Pe de alta parte, interesul arheologilor centrat spre descoperirea de vestigii care sa ateste modul lor de viata a fost relativ scazut pana in urma cu aproximativ 15 ani. Va prezentam un esantion din istoria "arheologiei sclaviei" desprins din explorari efectuate in ultimii ani intr-o insula pustie. Observata din inaltimi, insula Tromelin, ovala, lipsita de vegetatie, cu o anvergura de 1750/700 metri, aflata in mijlocul Oceanului Indian, pare un platou asezat pe o masa lichida. Bantuita de alizee, de uragane, insula este departe de a fi o atractie pentru turisti.
In urma cu cateva secole, in iulie 1761, o corabie franceza (Utile) care transporta ilegal sclavi malgasi a esuat in reciful de corali din apropierea insulei aflata la 450 kilometri de Madagascar. O parte din sclavi a parasit corabia, dupa ce aceasta s-a frant, altfel acestia nu s-ar fi putut elibera din cala. S-au salvat cu ajutorul unor "plute" din lemn, instalandu-se pe micul petec de uscat din apropiere – este vorba, fireste, de Tromelin – unde au supravietuit 15 ani! Epopeea lor n-a fost cunoscuta nici in acea epoca si nici in secolele urmatoare. In 1954 cand aici a fost construita o statie meteo de observare a ciclonilor au fost remarcate vestigii misterioase.
In urma cu 7 ani, cercetatori francezi din domeniul naval au incercat sa dea de urma epavei (naufragiul a fost atestat documentar), insotiti de arheologi interesati de vestigiile din insula. Au fost efectuate 3 expeditii scurte, pana in 2010 cand 11 cercetatori au petrecut mai bine de o luna pe acest petec de pamant, presarat cu doar cativa arbusti, sub rafalele alizeelor, respirand un aer cu un nivel de umiditate maxima de 95%!
In timpul primelor campanii de sapaturi au fost degajate din nisip vestigii ale unor case si diverse obiecte. In expeditia din 2010 au fost descoperite oseminte umane si diverse obiecte, un "lant" compus din 10 case, materialele folosite fiind gresia si coralii. Grosimea zidurilor este impresionanta, atingand 2-3 metri, pentru a rezista furiei ciclonilor. Modul in care sclavii au administrat materialele construind aceste fortarete este admirabil. Uneltele folosite erau in special din silex fasonat cu piese metalice descoperite alaturi de obiecte din viata cotidiana: o gamela din arama, ace din metal, bijuterii si amulete din scoici, pietricele si corali, cuie, un ciocan, un ac din os si un razuitor. Au fost identificate si resturi de alimente provenind din pasari, broaste testoase si pesti.
Studiile intreprinse releva faptul ca acesti supravietuitori consumau 200-300 g de carne zilnic pe care si-o procurau cu mari eforturi. Viata lor era concentrata intr-un spatiu mic din jurul caselor in care au fost dezgropate cele mai multe obiecte si schelete pe care nu s-au observat semne de violenta. Arheologii, care apreciaza faptul ca numarul de supravietuitori era de aproximativ 13, continua sapaturile pentru a descoperi alte vestigii si oseminte.
DORIN MARAN
Comentarii