Analizele craniilor ancestrale descoperite in diverse situri ale lumii si a ADN-ului nu au oferit cercetatorilor informatii legate de gradul de inteligenta a stramosilor nostri. Din fericire s-au pastrat nenumarate obiecte confectionate de acestia, gravuri sau picturi rupestre care vorbesc deslusit despre capacitatea lor, incredibila, de a le concepe si realiza. Cele dintai marturii edificatoare legate de gandirea si abilitatile lor le-au oferit obiectele taiate din piatra si lemn sau ustensilele ascutite din silex si os. In Europa, Asia si Africa, majoritatea oamenilor preistorici erau capabili sa prelucreze pietre cioplindu-le cu o alta piatra pentru a obtine ustensile simple dar eficace. Cu timpul, acestea si-au diversificat formele, au devenit tot mai sofisticate.
Primele obiecte taioase au aparut in Africa in urma cu 2,6 milioane de ani, iar primele „cutite suedeze”, cu doua taisuri si varf ascutit, cu un milion de ani mai tarziu. In Paleoliticul Superior (intre anii 35.000 si 5000 i.Ch.), stramosii nostri europeni au ajuns la un grad inalt de prelucrare a materialelor, care, dincolo de functia utilitara prezentau forme artistice realizate cu un incredibil rafinament. Unele dintre ele aveau si un rol simbolic. In imaginea de mai sus sunt etalate cateva esantioane realizate cu mare finete: un obiect de piatra in forma de frunza, cu nervuri, care avea un rol simbolic, un baston prevazut cu un orificiu in partea superioara, un „burghiu”, o spatula si un obiect in forma de cutit, folosit pentru transarea carnii si un ac cu ureche.
Jarul, un atu redutabil
Cele mai vechi pesteri descoperite in care a fost atestata utilizarea focului se situeaza in urma cu 1,5 milioane de ani (in Africa). Focul nu a fost utilizat doar pentru incalzire, pentru a face lumina si pentru a frige carnea ci si, in mod controlat, in urma cu aproximativ 200.000 de ani. O marturie in acest sens o reprezinta lampile din piatra sau gresie, cele mai vechi fiind descoperite in Europa, in concavitatea carora ardeau grasimi de animale in care era introdus un fitil vegetal. Lampile au jucat, deopotriva, un rol important in timpul realizarilor picturilor pe peretii pesterilor dar si pentru a crea anumite efecte prin arderea unor zone din ansamblul artistic.
Rosu si negru
Primele urme de pigmenti au fost descoperite intr-un sit din Africa de est, avand o vechime de 1,5 milioane de ani. Cel mai vechi, de culoare rosie, a fost obtinut in urma frecarii unor fragmente de bazalt, praful obtinut fiind incalzit la temperaturi inalte si amestecat cu seva vegetala. Dupa un milion de ani, aceasta practica s-a raspandit pe intregul continent african, apoi pe teritoriul Indiei si in Europa. In urma cu peste 150.000 de ani au fost realizate ustensile de macinat roca, asigurandu-se o productie sistematica a prafului. A fost folosit in mari cantitati pentru zugravirea mormintelor, in special in Europa. In urma cu 70.000 de ani a fost inventat pigmentul negru mineral obtinut din oxizi de fier si manganeziu. In picturile policrome rupestre a fost utilizat pentru prima oara in urma cu 36.000 de ani in pestera Chauvet din Ardeche, Franta.
DORIN MARAN
Comentarii