In Delta Fluviului Rosu din Vietnam, taranii-metalurgisti au creat, incepand cu primul mileniu al erei noastre, o spectaculoasa arta a bronzului. Niste fiinte bizare, care-si tatuau intregul corp si mestecau intr-una un preparat pe baza de nuci de arec (o specie de palmier asiatica) care le innegrea dintii. Cam asa erau prezentati membrii populatiei Dong Son, in „Cronicile chineze” din anul 500 i.Ch. O populatie care traia la periferia meridionala a Imperiului de Mijloc, in Delta Fluviului Rosu si pe care chinezii ii considerau barbari. Vestigiile acestei populatii au fost descoperite incepand cu anul 1924, cand au fost identificate primele morminte in imprejurimile colinei Dong Son, de la care isi vor trage numele aceasta populatie si cultura ei.
Este vorba de morminte-piroga, construite din trunchiuri de copac scobite, unele lungi de 4 metri, fiecare fiind destinat unui singur corp, in jurul caruia se aflau diverse obiecte: topoare, cutite cu lama lata si manere sculptate, podoabe, unelte. Si, dincolo de toate, o descoperire in premiera: tambururi din bronz. Unele masurau peste 90 de centimetri in diametru, avand o inaltime de un metru.
Unii specialisti le-au considerat a fi tambururi, altii un fel de clopote, lovite cu un toiag. In Muzeul Antropologic din Hanoi, se afla un celebru tambur, descoperit in Ngoc Lu, pe suprafata caruia sunt reproduse scene reprezentand barbati care bat tambururile. Din pacate nu se stiu prea multe lucruri legate de cultura acestei populatii, cercetarile fiind intrerupte in timpul lungilor ani de razboi cu americanii.
Ipotezele legate de cultura lor nu lipsesc. Unii specialisti considera ca a avut loc o revolutie metalurgica provocata de profunde bulversari in viata economica si sociala a populatiei rurale din zona. S-ar fi produs prin mileniul II i.Ch. cand populatia a inceput sa se aprovizioneze cu materii prime din minele din nordul Chinei, necesare fabricarii bronzului. Au invatat de la chinezi tehnici metalurgice care le-au permis sa realizeze nenumarate obiecte utile si decorative de o mare finete, cu o maiestrie si o imaginatie iesite din comun.
Sapaturile arheologice reluate dupa 1980 au scos in evidenta faptul ca inaintea artizanilor Dong Son, au existat si alte culturi metalurgice importante, pe teritoriul Cambodgiei, al Laosului, Thailandei, Birmaniei sau in insula Java. In secolul XVIII, un naturalist olandez a descris detaliat un tambur descoperit in Java. Care era destinatia acestui obiect atipic pentru cultura din insula? Era originar din Vietnam? E posibil, intrucat populatia Dong Son se afla in apropierea marilor drumuri comerciale care au permis difuzarea larga a culturii acestuia.
Producerea bronzului a permis fabricarea de pluguri, o premiera pentru dezvoltarea agriculturii. Specificul agriculturii il constituiau insa orezariile, care beneficiau de terenuri inundate „artificial”, folosind apa din digurile alimentate din fluviu, obtinand astfel mai multe recolte pe an. Pe unele tambururi se regasesc scene reprezentand munca agricola. Evident, se pune o intrebare majora: la ce foloseau aceste tambururi? La ceremonii religioase legate de activitatile agricole? La invocarea ploilor prin bunavointa divinitatilor? Percutia era un mod de a intra in legatura cu acestia? Adevarul este undeva la „mijloc”.
Incepand cu anii 30 i.Ch., administratia chineza se instaleaza in zona Fluviului Rosu recurgand la represalii impotriva populatiei „tambururilor”, cultura acesteia disparand in cateva zeci de ani.
DORIN MARAN
Comentarii