Nimic nu poate fi mai maret decat spectacolul aproape ireal pe care natura il desfasoara in imensul amfiteatru al universului terestru.
Africa este in acest sens continentul care pastreaza nealterate cele mai numeroase comori care raspandesc acea lumina unica, venita din izvoarele inceputurilor lumii. Turmele numeroase de antilope ce traverseaza zonele de campie in vreme ce marii pradatori le pandesc cu pofta si nerabdare sunt parte a unui eveniment miracol in fata caruia este aproape imposibil sa nu ramai mut de uimire.
Iarba de dincolo de rau
Parcul Natural Serengeti, din nordul Tanzaniei, gazduieste, intre inestimabilele sale valori daruite de Divinitate, un fenomen fabulos: cel mai amplu eveniment salbatic de pe planeta – Marea migratie gnu. Numite si „boul salbatic” datorita asemanarii lor cu vitele, cele doua specii de antilope gnu reprezinta un segment esential atat al lantului trofic din acest areal terestru, cat si o importanta categorie de vanat.
Un vanat valoros in egala masura pentru populatiile bastinase si pentru cercetatorii faunei planetei. Sub acest din urma aspect, Marea migratie captiveaza interesul oricui o poate urmari fie si numai pentru scurt timp. Ea are loc in fiecare an in Tanzania, catre si dinspre Kenya si este o ceremonie magica, o oportunitate unica de a vedea puterea naturii la lucru.
O veche zicala, foarte raspandita in zona respectiva, sugereaza metaforic ca „intotdeauna, iarba de dincolo de rau este mai verde”. Ei bine, in timpul Marii migratii, campia este intr-adevar mai verde pe cealalta parte.
In fiecare an, peste doua milioane de gnu, zebra, impala, gazele Thompson si alte erbivore se deplaseaza din sudul Parcului Serengeti la ierburile verzi luxuriante, catre Rezervatia Masai Mara. Este o imagine de-a dreptul epica, relevand secvente fascinante si rascolitoare prin dramatismul lor. Motivata de eterna cautare a hranei si a apei, aceasta masiva deplasare de creaturi vii devine un simbol pentru insasi evolutia vietii pe Pamant.
Epopeea nesfarsita a vietii
Un fapt extrem de surprinzator, intre nenumaratele detalii senzationale oferite de Marea migratie, este ca milioanele de animale ce se deplaseaza intr-o directie poseda o inteligenta comuna, care le permite sa exploreze sistematic si sa depaseasca un obstacol impreuna, ca o singura fiinta.
Exista doua teorii care explica modul in care fabuloasele animale stiu unde sa ajunga: isi urmeaza instinctul, dupa generatii care au supravietuit prin selectie naturala sau sunt influentate de vreme, ploi si de iarba noua care creste, resurse pentru nevoia continua de hrana si de apa.
Antilopele gnu si tovarasele lor de drum se deplaseaza in turme mari, pornind din Serengeti, trec prin zona de conservare Ngorongoro si se indreapta spre raul Mara din Kenya. Uneori, grupurile mari sunt impartite in turme mici care acopera aceeasi cale pe care o urmeaza mega-turmele. Incredibilul fenomen nu atrage interesul doar prin puterea instinctului acestui veritabil tsunami de erbivore, ci si datorita legaturii trofice cu speciile de pradatori de pe teritoriile imense strabatute.
Poate parea de necrezut, insa sirul nesfarsit de gnu, zebra, gazele este secondat permanent de lei si leoparzi, de hiene, de vulturi, iar in apele traversate apar si crocodili pentru a se bucura de festinul anual. Acesti pradatori traditionali vaneaza cu prioritate animalele bolnave ori ranite si pe cele prea slabe ca sa poata tine pasul cu turma, ceea ce se traduce prin ideea de selectie naturala, de aceasta data realizata in mers, in timpul saptamanilor de migratie.
Pe de alta parte, ciclul vietii nu isi ia nicio clipa de ragaz, astfel ca pe parcursul lungului drum catre vremurile viitoare femelele gestante aduc pe lume puii care vor prelua stafeta. Un miracol pandit la tot pasul de amenintari, dar care niciodata nu se stinge, ci ramane mereu in lumina sperantei.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii