La fel ca toate civilizatiile stravechi, si cea reprezentata de valorile preponderent spirituale ale stramosilor nostri daci pastreaza largi arii intrucatva ascunse, dar cu atat mai fascinante si mai uimitoare, atunci cand isi scot la iveala cate un element surprinzator.
Din aceasta perspectiva, fortaretele din Muntii Orastiei ale regilor autohtoni, ridi-cate pentru a stavili invazia romana, detin secrete incredibile, care inca asteapta sa fie deslusite, in pofida jafurilor barbare petrecute inclusiv in ultimele decenii.
Istorie scoasa la licitatie
La sediul din New York al binecunoscutei case de licitatii Christie’s, pe 8 decembrie 1999 a fost scoasa la licitatie o bratara antica, a carei evaluare prealabila era de 100.000 de dolari. Cand licitatia s-a oprit la 65.000 de dolari, vanzarea a fost anulata, iar bratara si proprietarul ei au disparut in zona interlopa a artefactelor antice. Artefactul antic era doar una dintre nenumaratele si inestimabilele marturii ale unui sistem de valori caracteristic dacilor, asa cum s-a dovedit de nenumarate ori, dar care a fost relevat ca atare de foarte putine ori.
Dacii au transformat aurul local, care are o amprenta specifica, inconfundabila, in monede (asa-numitii kosoni) si in bijuterii. Descoperirile din ultimele decenii fac mult mai credibila „lauda” Romei referitoare la imensele cantitati de aur dacic (si argint) jefuite din teritoriile nord-dunarene cucerite. Daca astfel de comori uluitoare au fost gasite dupa 1.900 de ani, putem banui bogatiile aflate la Sarmizegetusa in momentul distrugerii sale!
„Sunt unele dintre cele mai senzationale descoperiri ale secolului trecut”, afirma arheologul Barbara Deppert-Lippitz, expert independent in aur antic, autorizat sa evalueze antichitatile de catre Camera Germana de Comert si Industrie din Frankfurt. „Nu stiam multe despre religia dacica, dar acum avem o interpretare cu totul noua.”
Furtuna din noaptea de Sanziene
Pe baza starii impecabile a atator monede si artefacte dacice, Deppert-Lippitz sustine ca dacii nu aveau un concept pentru bani. In schimb, obiectele de aur erau „jetoane” religioase, destinate exclusiv sacrificiului. „Aurul era sfant, apartinea zeilor sau spiritelor. (…) Dupa parerea mea, sunteti singura tara din Europa care are istoria scrisa in propriul ei aur. Peste 6000 de ani de istorie a aurului!”, a declarat reputatul arheolog.
In relatarea lui Dio Cassius cu privire la razboaiele daco-romane, el scrie despre regele Decebal ca a deturnat un rau pentru a ascunde sub albia sa „mult argint si aur si alte artefacte ce pot supravietui umezelii”.
Dar el nu ascundea aurul de romani, insista experta, ci il sacrifica zeilor, apeland la ajutorul lor divin pentru lupta pe viata si pe moarte impotriva invadatorilor romani. „Apa si pesterile erau portaluri catre alta lume. Acestea nu sunt tezaure, sunt depozite de ofrande.” Teritoriul fostei Dacii nu a scos la iveala doar astfel de piese, o descoperire absolut senzationala este cea a unui obiect unic. Matrita de bronz provenita din atelierul unui orfevrier dac (mestesugar in crearea obiectelor de arta, din metale pretioase) a fost descoperita intamplator, in 2013, in situl fostei capitale dacice Sarmizegetusa Regia.
In timpul unei furtuni iscate in noaptea de Sanziene, vantul a smuls din radacini un copac, iar in groapa formata a fost gasita piesa hexagonala, decorata cu numeroase motive, intre care un bogat bestiar (text care descrie animale sau fiare) fantastic. Nu in ultimul rand merita mentionata o alta descoperire incredibila, pe acropola cetatii dacice de la Ardeu: un zar de os.
Cele sase suprafete, aproape egale, lucioase, au fost lustruite cu mare grija. Pe fiecare fata sunt gravate cifrele sub forma unor cercuri duble cu alveola centrala. In interiorul santurilor si in alveole se conserva o substanta de culoare neagra, aderenta, prin care erau evidentiate cromatic cercurile.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii