Chipul reginei egiptene Nefertiti (1370-1333 i.Hr.), cu trasaturi austere, dar pline de noblete si senzualitate, redat in sculptura realizata din calcar pictat, in urma cu 3400 de ani (conform unui document al epocii), de sculptorul Tutnes din Amarna, reprezinta emblema frumusetii femeii antice. Regina Nefertiti – nume traductibil prin „Frumoasa care, iata vine”, supranumita Gioconda Egiptului, a fost sotia faraonului Amenhotep al IV-lea (tatal lui Tutankhamon), cunoscut si sub numele de Akhenaton.
O regina celebra al carei mormant reprezinta una dintre marile enigme ale Egiptului Antic. Bustul, expus la Neues Museum din Berlin, este cel mai apreciat exponat. Este una dintre sculpturile celebre dupa care s-au realizat cele mai multe copii.
Un egiptolog american de origine britanica, Nicholas Reeves, a descoperit o pista care, in opinia sa ar duce la mormantul reginei, care s-ar afla in una dintre cele doua camere ascunse in complexul funerar al faraonului Tutankhamon aflat in Valea Regilor din Luxor. Nicholas Reeves este apreciat ca unul dintre cei mai importanti cunoscatori ai mormantului faraonului Tutankhamon si al celei de-a XVIII-a dinastii. Din 1995, el efectueaza sapaturi si cercetari in Valea Regilor. Reeves a studiat imagini de inalta rezolutie obtinute prin scanarea mormantului faraonului de societatea Factum Arte, in cadrul unui vast proiect care vizeaza reproducerea mormantului, pentru a putea fi vizitat de public.
Examinandu-le, a observat urme ale unor usi secrete cu acces spre doua camere. Una dintre acestea ar fi un loc de depozitare a diverselor obiecte, iar cealalta, de mici dimensiuni, aflata in continuarea camerei funerare a lui Tutankhamon, ar putea adaposti mumia reginei Nefertiti. In acest mic spatiu, este greu de presupus ca ar fi fost depusa mumia unui faraon al celei de-a XVIII-a dinastii. A unei regine, este foarte posibil, cu atat mai mult cu cat in urma primelor sapaturi au fost descoperite si bijuterii. Confirmarea teoriei sale este conditionata insa de noi investigatii prin intermediul radarului. In acest sens, el a solicitat oficial acordul autoritatilor arheologice egiptene. „Daca nu am dreptate, a declarat Reeves, nu-mi ramane decat sa ma resemnez. Daca am, istoria Egiptului Antic va fi marcata de una dintre cele mai mari descoperiri”.
DORIN MARAN
Comentarii