In septembrie 2018, cele mai vechi desene rupestre inregistrate vreodata au fost gasite in pestera Blombos, la circa 320 de kilometri est de Cape Town, Africa de Sud.
Aceasta se situeaza la 35 de metri deasupra nivelului marii si are suprafata de numai 55 m2. A fost folosit ca adapost si spatiu de locuit temporar de catre grupurile de vanatori culegatori: petreceau o saptamana sau doua acolo, apoi mergeau mai departe, in cautarea hranei.
Inceputurile gandirii abstracte
Create in urma cu aproximativ 73.000 de ani, aceste simple semne incrucisate gravate in ocru, ca un fel de „diez” primitiv, depasesc estimarile anterioare cu mai mult de 30.000 de ani. Desenul se compune dintr-un set de sase linii drepte paralele traversate oblic de trei linii usor curbate.
O linie se suprapune partial pe marginea unei cicatrici incizii ce a „muscat” o aschie din piatra, ceea ce sugereaza ca a fost facut dupa ce fragmentul respectiv a fost detasat. Terminarea brusca a tuturor liniilor de pe marginile fragmentelor de roca indica faptul ca modelul se intindea initial pe o suprafata mai mare. Deci, modelul a fost probabil mai complex si cu o structura totala mai ampla.
Descoperirea din pestera sud-africana a schimbat gandirea oamenilor de stiinta despre momentul in care stramosii nostri au inceput sa deseneze. Totusi, cea mai veche „exprimare” pseudoartistica (nu se poate vorbi despre arta autentica la hominizii de acum sute de mii de ani!) este mult mai veche: o incizie in zigzag repetat, executata pe cochilia unei scoici de apa dulce, gasita in Trinil, Java, intr-un strat preistoric datat la circa 540.000 de ani!
In ceea ce priveste desenele, recent s-a sugerat ca reprezentarile pictate in trei pesteri din Peninsula Iberica au o vechime de 64.000 de ani, fiind realizate de neanderthalieni. Deci, desenul pe aschia de piatra din Blombos este cel mai vechi desen al unui Homo sapiens gasit vreodata.
Contemporanii nostri… de acum 100.000 de ani
Desi, asa cum am aratat mai sus, nu se poate vorbi chiar despre arta, exprimarile grafice respective releva un anumit mod de a recepta si a intelege lumea inconjuratoare de catre stramosii foarte indepartati ai omului modern.
Prezenta unor modele similare hasurate cu ocru, gasite in acelasi strat mineral arheologic si pe niveluri mai vechi, sugereaza ca modelul in cauza a fost reprodus cu diferite tehnici pe diferite suporturi. Este ceea ce ne-am astepta sa gasim intr-o societate cu un sistem simbolic incorporat in diferite categorii de artefacte.
Cu siguranta, se poate vorbi despre un desen abstract; aproape sigur avea o anumita semnificatie pentru creator si probabil facea parte din sistemul simbolic comun inteles de alte persoane din comunitatea lui. De asemenea, e o dovada a capacitatii primilor oameni de a stoca informatii in afara creierului uman. Iar acei oameni – nu trebuie uitat – erau vanatori-culegatori, care traiau in grupuri intre 20 si 40 de persoane. Fara niciun fel de exagerare, ei se comportau, in esenta, la fel ca noi. Au reusit sa produca si sa utilizeze cultura materiala simbolica pentru a-si media comportamentul, asa cum facem noi. Aveau, de asemenea, un limbaj sintactic, esential pentru a transmite semnificatii simbolice in cadrul si intre grupurile de vanatori din sudul Africii, in acel moment.
In straturile mai vechi din Blombos (100.000 de ani), s-a descoperit un set complet de instrumente constand din doua cochilii de scoici umplute cu o substanta bogata in ocru (vopsea rosie) si toate artefactele asociate fabricarii acesteia, inclusiv un os de foca folosit pentru a adauga grasime la amestec. Aceasta descoperire demonstreaza ca stramosii nostri timpurii stiau sa prepare vopsea in vremuri imemoriale!
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii