In fiecare vara, papuasii din Noua Guinee se reunesc la Mount Hagen, un oras aflat in creierul muntilor in care are loc un mare festival de dans, din 1964. In acea vreme, ocupantii insulei – australieni – au incercat sa induca papuasilor sentimentul ca apartineau unei singure natiuni, facând din ei vedetele unei mari sarbatori. Si asta pentru a face sa inceteze razboaiele dintre diferite triburi belicoase. In timpul festivalului, papuasii nu se infrunta ci danseaza sub privirile zecilor de mii de spectatori entuziasti.
Sa impresionezi cu orice chip!
Fiecare grup participant isi pregateste costumele si isi perfectioneaza pasii de dans luni de zile, pentru a impresiona publicul si celelalte triburi. Pentru ca la papuasi, puterea unui sat si forta colectiva a locuitorilor se reflecta direct in dans. Cu cât podoabele sunt mai frumoase, cu cât dansatorii evolueaza mai spectaculos si mai coerent in ritmul dansului, cu atât grupul pare invincibil. Ca si cum ar fi dotat cu o putere supranaturala, transmisa din lumea cealalta, de stramosii lor.
Regii culorilor
De unde isi procura culorile vii care le dau o infatisare extraordinara? Din bazarele aflate in apropiere de satele lor. Altadata, culorile erau extrase din diverse materii pe care le gaseau pe pamânt. Cum ar fi, de pilda, argila galbena, alba sau rosie. Albastrul, simbol al fertilitatii – culoare preferata de femei – era obtinut din petale de flori. Cât priveste accesoriile, si ele viu colorate, acestea faceau obiectul trocului intre triburile aflate pe litoral si cele care locuiau in munti, in centrul insulei, constând in cochilii sau pietricele. Papuasii se impopotoneaza si cu piese metalice, obiecte mai putin poetice dar pe care le considera spectaculoase.
De la macabru la bizar
E greu sa fii mai creativ decât papuasii! In timpul festivalurilor apar noi podoabe si obiecte decorative, pentru a se face remarcati cu orice pret. Cum ar fi aceste masti din lut din imagine. Altadata, acestea erau folosite pentru a-si inspaimânta adversarii care isi inchipuiau ca e vorba de fantome de care le era teama, asemenea copiilor. Etalarea mastilor, dincolo de rolul lor comemorativ, este un gest de impresionare a publicului.
DORIN MARAN
Comentarii