Istoria cetatii Petra va deveni tot mai contorsionata pe parcursul istoriei. E atacata de israelieni, cucerita de asirieni, integrata Imperiului roman, invadata de persi, devenind un centru cosmopolit si pierzandu-si cultura dupa anul 114. Apogeul cetatii va fi atins in anul 50 i.Ch. cand va adaposti 20.000 de locuitori. Sub domnia lui Oboda III (30-9 i.Ch.) va fi construita cea mai mare parte a mormintelor si monumentelor taiate direct in stanci de culoare rosiatica. Ultimul rege nabateean transfera capitala la Bosra din ratiuni economice.
Religia
Nabateenii adorau zeii si zeitele arabe din epoca preislamica si cativa dintre regii lor zeificati. Cel mai important dintre acestia din urma a fost Obodas I. Cel mai important zeu preislamic era Dushara alaturi de cateva zeite precum Uzza. Zei si zeite reprezentati prin sculpturi in piatra. Cel mai mare monument din Petra este manastirea consacrata regelui Obodas I, datand din secolul I i.Ch. O informatie inscrisa pe ruinele manastirii.
Un loc sfant
La inceputul secolului IV, Petra face parte din Imperiul Bizantin. Imparatul Dioclitian incurajeaza pe intreg teritoriul raspandirea crestinismului si construirea de biserici. Conform unei surse arabe, Petra e locul in care Moise, in timpul Exodului, face sa tasneasca apa dintr-o stanca, lovind-o cu ciomagul. Nu departe se afla mormantul lui Myriam, sora lui Moise. Un sanctuar la care, in secolul IV, veneau in pelerinaj crestini, dar a carui pozitie n-a mai putut fi identificata mai tarziu.
Un important monument este „Mormantul urnei” construit pentru Malichos II (60-30 i.Ch.) care va deveni o adevarata catedrala in anul 446. La nord de Petra se afla mai multe morminte cu cruci gravate unde erau ingropati crestinii. Un alt monument important taiat in stanca il reprezinta teatrul, format din 33 de gradene pe 3 nivele suprapuse, in forma de semiluna, construit in sec. I d.Ch., si care putea primi 3000 de persoane (unele surse indica un numar de 8500 de persoane). Remarcabil este si mormantul Obelisc, inalt de 7 metri, cu stalpi in forma de piramida.
DORIN MARAN
Comentarii