Berenike (cunoscut si ca Berenice Troglodytica) este un oras-port egiptean antic, de pe tarmul vestic al Marii Rosii, înfiintat în anul 275 î.Chr. Alaturi de rolul sau economic foarte important, istoria asezarii include câteva elemente ce îi confera o valoare cu totul aparte.
Aici s-au stabilit la un moment dat indieni veniti din îndepartatul tinut Kerala, aducând cu ei traditiile religioase, dovada stând descoperirea unei statui a lui Buddha Berenike, zeitate „importata” din tinuturile orientale.
Un mesaj criptat pentru zei?
Arheologii egipteni au mai facut o descoperire neasteptata, care i-a derutat si al carei simbolism înca nu a putut fi explicat pe deplin.
Este vorba despre 15 soimi decapitati, asezati pe câte un piedestal, alaturi de o inscriptie enigmatica, în limba greaca, aproape socanta: „Este nepotrivit sa fierbi un cap aici.” În acelasi sit, a fost descoperit si un monument de piatra înfatisând doi zei necunoscuti, iar lânga un piedestal, un harpon de fier cu lungimea de 34 de centimetri.
„Decapitarea soimilor pare a fi un gest local de finalizare a unei jertfe facute direct pe altarul zeului”, a declarat David Frankfurter, profesor de religie la Universitatea din Boston. Sacrificiul votiv al unui animal viu implica, de obicei, un fel de ucidere sau stropire cu sânge, pentru a arata angajamentul devotului.
Ramâne totusi un mister de ce au fost decapitati soimii, de ce s-a asezat o stela (monument funerar sau comemorativ) într-o încapere, interzicând fierberea capetelor si de ce a fost pus un harpon în apropierea soimilor.
Cele trei divinitati
Stela înfatiseaza trei zeitati: Harpokrates din Koptos, care este un „zeu copil” si doua zeitati enigmatice, ale caror nume nu sunt clare. „Unul are cap de soim, iar celalalt este o zeita care poarta o coroana alcatuita din coarne de vaca si un disc solar”, a scris echipa de arheologi, mentionând ca zeul cu cap de soim pare a fi cel mai proeminent dintre cele trei zeitati reprezentate.
O posibila explicatie este ca cei 15 soimi fara cap erau ofrande facute zeitatilor, în special zeului cu cap de soim. Harponul ar fi putut fi, de asemenea, o oferta, au presupus cercetatorii. „Înaintam ipoteza ca animalele de sacrificiu au fost fierte înainte de a fi prezentate zeului, poate pentru a facilita smulgerea penelor, si ca li s-a îndepartat capetele, conform prescriptiei de pe stelele funerare”, au mentionat cercetatorii.
Altarul continea si ramasite de pesti, de mamifere si coji de oua de pasari. Unele dintre acestea s-ar putea sa fi fost si ofrande, iar sarbatoarea ar fi putut avea loc la altar, a remarcat echipa.
La momentul în care altarul era folosit, în jurul secolului IV d.Chr., Imperiul Roman controla Egiptul, dar controlul acestuia slabea. Altarul arata ca vechile practici religioase au persistat chiar si dupa ce a aparut crestinismul, în perioada când altarul era folosit, crestinismul fiind religia oficiala a Imperiului Roman.
Altarul soimului Berenike, care înca functiona drept centru ritual la sfârsitul secolului IV sau mai târziu, arata înca o data ca religia egipteana traditionala nu a disparut odata cu aparitia crestinismului, ci a persistat si s-a schimbat în multe parti ale Egiptului prin eforturile comunitatii locale.
Desi în Valea Nilului au mai fost descoperite înmormântari ale soimilor în scopuri religioase, la fel ca venerarea unor pasari individuale din aceasta specie, aceasta este prima data când s-au descoperit soimi îngropati într-un templu si însotiti de oua, aspect fara precedent.
În alte situri, arheologii au gasit soimi decapitati si mumificati, dar întotdeauna exemplare individuale, niciodata în grup, ca în cazul Berenike.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii