In 2001, Steve Libert, un vanator de epave american, a descoperit in lacul Michigan din apropiere de Poverty Island, o scandura bizara cu o lungime de aproximativ 6 metri, ingropata pe jumatate in sedimente. S. Libert, care este si presedinte al Grupului de explorare a Marilor Lacuri, a presupus ca este vorba de o ramasita a epavei corabiei Griffon, scufundata in secolul al XVII-lea. O epava pe care a cautat-o timp de peste trei decenii, cercetarile presupunand un cost de peste 1 milion de dolari!
Griffon a fost prima corabie, construita de francezi, care a traversat Marile Lacuri (in 1679), indreptandu-se spre Mississippi in cautarea unui loc de trecere spre China si Japonia. Nereusind sa-l gaseasca, cei sase membri ai echipajului au facut cale-ntoarsa (avand la bord o cantitate importanta de blanuri), scufundandu-se intr-unul din Marile Lacuri. In jurul naufragiului s-au tesut diverse ipoteze; corabia s-ar fi scufundat in urma unei puternice furtuni, ar fi fost capturata si arsa de amerindieni sau abandonata de echipaj in urma unui conflict.
S. Libert s-a gandit, fireste, la faptul ca bucata de lemn apartine obsedantei corabii dar nu a exclus ipoteza apartenentei acesteia unui vas de pescuit din secolul al XIX-lea. N-a reusit sa reorganizeze operatiunile de explorare din considerente juridice intrucat guvernul american a acceptat revendicarea epavei de catre autoritatile maritime ale Frantei. O dezamagire pentru S. Libert, cu atat mai mult cu cat francezii au profitat de descoperirea sa.
In vara acestui an, o echipa de arheologi si scafandri francezi s-a deplasat in SUA pentru a incepe explorarile. Au degajat scandura si au studiat-o in timp ce se continuau sapaturile in sedimentele din acel loc si in imprejurimi. Analizele efectuate ulterior cu carbon 14 si prin scanare nu au fost relevante. Vechimea lemnului se situa intr-un interval de timp cuprins intre anii 1670 si 1950! Datarea cu ajutorul scanerului ar fi fost posibila daca numarul inelelor ar fi fost de cel putin 50, dar nu au fost vizibile decat 29.
Pe de alta parte, expertii au considerat ca lemnul nu apartine vreunei corabii. S. Libert se afla in total dezacord cu aceasta concluzie, considerand ca lemnul face parte dintr-un bompres, un catarg instalat la prora corabiei, bazandu-se pe forma lemnului, pe existenta cuielor, a marimii lor si a distantei dintre ele.
Si nu in ultimul rand pe faptul ca adancimea la care a fost infipt nu este nici rezultatul unei actiuni umane si nici a unor fenomene naturale subacvatice, infundarea acesteia presupunand actiunea unei forte enorme. Doar scufundarea unei corabii poate justifica acest lucru. Pana in urma cu doua luni nu a fost descoperit nici un alt fragment care sa fi apartinut unei corabii. La insistentele sale, explorarea a continuat, de asta data cu surprize. La cativa zeci de metri au fost identificate diverse piese care faceau parte dintr-o corabie! Cercetarile vor continua in primavara anului viitor.
DORIN MARAN
Comentarii