Fie ca sunt sau nu sunt stramosii „naturali” ai omului, primatele reprezinta o specie cu totul deosebita de celelalte mamifere, inclusiv prin aspecte ale comportamentului lor colectiv pe care le cunoastem foarte putin.
Si din acest motiv, descoperiri ale cercetatorilor vin sa ne surprinda datorita unor detalii considerate pana acum ca apartinand exclusiv oamenilor.
„Moase” cu blana
Pe dealurile Nongguan, intr-o zona de frontiera dintre China si Vietnam, vietuieste singura populatie din lume ce apartine unei specii de primate ajunse, din nefericire, in pragul extinctiei (au mai ramas in stare de salbaticie sub 1.000 de exemplare): semnopitecii sau langurii Cat-Ba.
Supravegheati indeaproape de cercetatori, acestia au oferit la un moment dat – datorita unui film realizat in habitatul lor – amanunte extrem de valoroase, in legatura cu un anume mod „subtil” de actiune efectiva, proprie, in scopul bazat pe instincte al perpetuarii speciei. Este vorba despre modul de nastere, similar cu cel intalnit la om.
La toate mamiferele, acest proces prezinta o complexitate greu de imaginat: fiecare clipa si fiecare miscare a mamei si a puiului expulzat au rolul lor aparte, nimic nu se produce la intamplare. Comparativ, in vederea finalizarii fara probleme a nasterii, oamenii beneficiaza de binecunoscuta profesie medicala de moasa.
Ei bine, exact acelasi element exista si in cazul langurilor Cat-Ba. Cand viitoarea mama da semne ca momentul nasterii este foarte aproape, in jurul ei se aduna mai multe femele „cu experienta”. Astfel, in intregul proces al nasterii puiului sunt implicate atat mama, cat si „moasa”, alaturi de care celelalte supraveghetoare ale nasterii stau gata sa intervina la nevoie, fenomen numit aloparentare, ingrijirea puilor care nu sunt descendenti.
Pana si micile gesturi prin care este impulsionata expulzarea seamana cu cele ale profesionistelor din maternitatile noastre. In urma observarii surprinzatoarelor scene filmate, primatologii au apreciat, absolut obiectiv, ca in mod asemanator rasului, constatat si la cimpanzei, obstetrica nu este nici ea strict specifica speciei umane.
Straniul gibon din mormantul imparatesei
In aceeasi regiune a Asiei Orientale traiesc in prezent si cateva specii de giboni, a caror scara evolutiva ofera unele detalii apreciate de oamenii de stiinta ca fiind mai degraba ciudate. Principala caracteristica a gibonilor este faptul ca formeaza perechi pe viata, asemanatoare oamenilor.
O serie intreaga de controverse a iscat descoperirea scheletului unui asemenea exemplar in mormantul imparatesei Xia Ji, bunica pe linie paterna a lui Qin Shi Huang, primul imparat al Chinei si considerat „parintele” Marelui Zid.
Chiar daca la numeroase popoare asiatice unele specii de maimute si alte animale detin un statut divin sau de semizeitati, e surprinzator faptul ca defuncta de acum peste 2.300 de ani a fost inmormantata (in Xi’an, capitala antica a tarii) avand in jurul sau o adevarata mini-gradina zoologica.
Intre numeroasele vietati ce faceau parte din cortegiul tombal necuvantatoare se afla sus-mentionata primata, caracterizata prin dimensiunile mici ale capului, precum si prin membre lungi – dintr-o specie pana acum necunoscuta. Alaturi de osemintele gibonului au fost gasite si relicve de leoparzi, urs negru, linx si de animale domestice identificate ca insotitoare catre celalalt taram ale personalitatii decedate.
Cercetatorii s-au intrebat ce cauta totusi respectiva specie de primata in acest loc, in conditiile in care altul e habitatul sau. Avand in vedere aura particulara de care beneficiau gibonii in Antichitatea chineza, cel mai probabil acesta era pentru imparateasa ceea ce astazi se numeste animal de companie.
Insa oricare ar fi fost statutul individual al acelui exemplar, mult mai important este ca oamenii de stiinta sa stabileasca locul speciei (disparute intre timp) in lantul evolutiei primatelor.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii