În vara lui 2012, un anunt facea sa ne tresalte inima: cel mai mare asteroid cazut pe solul terestru fusese descoperit în România. Locul descoperirii se numeste „Gradina Raiului” si se gaseste în judetul Caras-Severin. Povestea descoperirii lui este oarecum neobisnuita, desi în privinta sa persista câteva nedumeriri care îsi asteapta confirmarea stiintifica. Povestea suna cam asa: în vara lui 2012, un inginer chimist aflat în drumetie a gasit într-o pestera din Caras-Severin, ceva care a fost catalogat drept cel mai mare asteroid cazut vreodata pe Pamânt, perfect conservat, alcatuit dintr-o roca cu duritatea aproape de cea a diamantului. La prima vedere pare un fel de piatra de râu.
Întrebare: Piatra de râu, asteroid sau meteorit? Fizicienii si chimistii care au examinat mostre din roca descoperita pe 16 iunie în Pestera de sub Carsa spun ca este vorba despre o forma nemaiîntâlnita de bioxid de siliciu. De provenienta terestra sau extraterestra? Deocamdata nu exista raspunsuri certe. Asteroidul cu pricina a fost denumit „Astrid-Paniti” dupa numele descoperitorului Marius Paniti. Se presupune ca acest asteroid ar fi ajuns pe Terra în urma cu 90-160 de milioane de ani, cam în perioada în care au disparut dinozaurii, si ar avea legatura cu evenimentul apocaliptic. Expertii români cred ca este nici mai mult, nici mai putin decât „veriga lipsa” din sirul acelor asteroizi care au bombardat Pamântul în acea era, care ar fi format gaura din Golful Mexic sau craterele din Atlantic, Mongolia, Siberia si China. Acum avem si noi un fragment din asteroidul devastator!
Inginerul a declarat pentru presa ca a facut descoperirea absolut întâmplator, în timpul unei excursii de explorare în Cheile Carasului cu colegii din clubul de speologie. Aflat într-o galerie a Pesterii de sub Carsa „m-am oprit la un gur, sa beau apa, si în el am gasit pietre cu aspect de semipretioase, galbui, rosii, cenusii, roci foarte dure care nu aveau cum sa provina din calcarul zonei”, spunea Marius Paniti. „Mai departe au aparut formatiunile autoglazurate si de tipul lavei topite. Coroborând cu duritatea constatata deja, am inteles ca acolo au fost implicate temperaturi si presiuni imense, mult peste cele ale lavei topite la o eruptie vulcanica. Nu putea fi vorba decât de un asteroid”, a mai povestit chimistul. Mai mult decât atât, roca are o duritate inexplicabila. Chimistul a precizat ca „fenomenul de autoglazurare a rocii constatat în pestera nu se întâmpla la maximum 2.000 de grade Celsius, cât atinge lava în momentul eruperii, ci la temperaturi de doua-trei ori mai mari”. Cum a ajuns asteroidul (sau meteoritul) tocmai în Caras-Severin?
Explicatia ar fi asta: Cu viteza si temperaturi extreme, asteroidul a intrat în atmosfera Terrei, elementele usor fuzibile de la suprafata s-au volatilizat, a devenit, astfel, meteorit si s-a prabusit în Marea Tetis. Impactul ar fi provocat o uriasa explozie, precum si un megatsunami. Marea Tetis era, în era Mezozoica, un ocean între continentele Gondwana si Laurasia, înaintea aparitiei Oceanului Indian. Ea se invecina cu actualul teritoriu al României. Ajuns pe fundul marii, corpul s-a racit, iar din roca extrem de dura au ramas doar silicatii si metalele legate chimic. A fost, apoi, acoperit de sedimentele calcaroase ale marii, pe o inaltime de 200-300 de metri. Si prezenta în pestera din Caras-Severin?
„Înglobarea meteoritului într-o pestera se explica prin procesul de orogeneza (ridicare) a Carpatilor, urmat de procesul carstic, de formare a pesterilor de pe Cheile Carasului”, e de parere descoperitorul chimist. Explicatia sta în picioare, dar greu de spus daca este vorba despre un asteroid, meteorit sau doar o simpla piatra de râu cu calitati neobisnuite.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii