Lumea noastra are inca valorile si frumusetile sale incredibile nu doar datorita geniului suprem al naturii, ci si creatiilor miraculoase ale unor oameni exceptionali. Leonardo da Vinci (1452-1519) este mult mai cunoscut ca pictor, decat ca inventator vizionar – fatalmente – in special ca autor al misterioasei „Gioconda”, precum si… al unei carti de fictiune din zilele noastre.
In secolele al XV-lea – al XVI-lea, da Vinci facea numeroase predictii in domeniile tehnologiei si lumii naturale, care au devenit realitate. Dar aceasta, dupa cel putin un secol!
Daca artistul s-a bucurat de recunoastere printre contemporani, totusi cercetatorul in stiinte si inventatorul prolific a fost apreciat ca atare mult mai tarziu si uneori dupa ce – destul de probabil – unele idei au fost preluate si puse in practica de alte persoane. Astazi insa este cazul sa se puna in lumina toate meritele lui Leonardo, cu atat mai mult, cu cat multe dintre ele fac parte, efectiv, din existenta noastra.
Robotii. Schita primului robot humanoid cunoscut in istoria tehnicii a fost realizata de da Vinci prin prezentarea unui sistem de angrenaje si roti si scripeti. „Cavalerul mecanic” imaginat de el era capabil sa se aseze, sa isi miste mainile, sa isi clatine capul, sa deschida si sa inchida gura. Cavalerul-robot era compus dintr-un costum real de cavaler, umplut cu angrenaje si roti atasate la un sistem de scripeti si sfori care ii permiteau sa se deplaseze singur.
Calculatorul. Cu circa 100 de ani inaintea aparitiei oficiale a primului calculator, inventatorul renascentist si-a construit propriul aparat de acest gen. „Adevaratul” inventator nu a putut fi identificat, insa numerosi specialisti ii atribuie lui da Vinci meritul de a avea aceasta idee ce avea sa se concretizeze mai tarziu. Abia dupa un secol, astronomul si matematicianul german Wilhelm Schickard a construit asa-numitul „orologiu de calcul”.
Exploatarea energiei solare ar putea fi considerata categoric o inovatie a epocii moderne, dar nu e deloc asa. In realitate, Leonardo da Vinci a conceput un sistem de incalzire a apei pentru locuitorii Florentei, prin folosirea energiei solare. Pe cand lucra pentru Vatican, el a facut un experiment cu asa-numite „oglinzi arzatoare” si a prezis ca asemenea dispozitive reflectorizante concave ar putea fi utilizate pentru focalizarea luminii solare, pentru a fi exploatata.
Telescopul. In general, ne gandim la Galileo Galilei, inainte de Leonardo, atunci cand este vorba despre astronomie, insa e aproape sigur ca acesta din urma a anticipat eventuala creare a unui telescop, cu un secol mai devreme. In colectia sa de scrieri preponderent stiintifice „Codex Leicester”, florentinul a introdus si o nota care mentiona: „De construit ochelari pentru a vedea Luna mai mare”. Nu exista totusi o dovada in sine ca ar fi realizat un astfel de aparat; primul telescop cunoscut a fost construit dupa aproximativ 100 de ani.
Frigiderul. Intre aparatele numite astazi „de uz casnic”, da Vinci a prevazut si un prim prototip de „masina pentru racire” – nimic altceva decat frigiderul de astazi. Eruditul Alessandro Verozzi considera ca Leonardo a conceptualizat acest dispozitiv pe cand era patronat de familia Sforza din Milano, probabil in anul 1492. Crochiul inventatorului infatiseaza un sistem complex de burdufuri, recipiente de piele si guri de scurgere ce par suficient de voluminoase care ar fi putut sa retina o cantitate considerabila de frig.
Nu se stie daca el chiar a incercat sa construiasca aceasta „masina de racire”, dar se crede ca este vorba despre prima tentativa cunoscuta de refrigerator, mai ales ca da Vinci a prevazut tehnologia respectiva cu mult inainte sa incerce cineva sa se gandeasca la faptul ca vreodata ar fi nevoie de ea.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii