De-a lungul istoriei au fost semnalate, de prin cele mai diverse colturi ale lumii, numeroase relatari privind observarea unor aparitii inexplicabile menite sa provoace groaza martorilor – asa-numitii „cainii fantoma”.
In insulele britanice, asemenea aparitii, inregistrate cu sutele in ultimele veacuri, au devenit aproape un fapt comun. Pana si in zilele noastre, exista oameni, cu precadere din zonele de sud ale Angliei si din Scotia, care sustin ca s-au aflat, la un moment dat, fata in fata cu tenebroasele fiare. Descrierile lor par sa coincida: acesti caini sunt mult mai mari decat cei obisnuiti si intotdeauna au blana neagra si ochii fosforescenti, injectati de sange.
De obicei, apar doar pentru cateva momente, spre a disparea apoi in neant, lasandu-i pe martori muti de spaima si uimire. Din cele mai vechi timpuri, ei au fost asociati cu moartea sau cu diavolul, deoarece multe relatari stravechi ii prezinta ca fiind insotiti de un personaj aparent uman, mascat de o gluga de asemenea neagra.
O fiara diabolica?
Un fapt straniu pus in legatura cu aceste creaturi este atacarea de catre ele a bisericilor, cu precadere in Evul Mediu. Cronicile povestesc ca, in secolul XII, un asemenea exemplar a patruns in interiorul unei biserici din Essex, pe o furtuna teribila, parand sa caute acolo „ceva sau pe cineva”. Conform altei surse, pe 4 august 1577, la Bongay, in Anglia, un imens caine negru a intrat in biserica si s-a napustit asupra enoriasilor, ucigand doi dintre ei si ranindu-l grav pe un altul, inainte de a se face nevazut!
Multe rapoarte contemporane, provenind chiar de peste Atlantic, amintesc despre aparitia „cainilor fantoma” in fata masinilor, cu precadere noaptea. Ei raman acolo, in lumina farurilor, iar cand conducatorul auto incetineste, pentru a evita animalul aparut pe carosabil, acesta dispare in bezna… Numeroase sunt cazurile cand „cainii fantoma” au fost observati in cimitire – de altfel unii parapsihologi chiar sustin ca acestia pot indeplini in asemenea imprejurari rolul de „paznici” ai mormintelor. In tarile slave (Bulgaria, Iugoslavia), este inca larg raspandita credinta in existenta unor caini fara cap care se plimba noaptea pe aleile cimitirelor.
Vestitorul mortii
O alta anomalie pusa tot pe seama unor „caini negri” este capacitatea lor de a prevesti – precum cucuvelele, in traditiile romanesti – moartea oamenilor. In folclorul celtic, cainii negri apar in preajma caselor unde va muri in curand cineva. Un raport din 1880 semnaleaza cazul unei familii din comitatul Cornwall, care a inceput sa fie vizitata de un urias caine negru, aparut parca de nicaieri. Copilul, de numai cinci ani, al respectivei familii, s-a imprietenit pe data cu animalul iar curand si parintii si bunicii lui s-au atasat de acesta.
Dar, dupa numai o saptamana, comportamentul cainelui, linistit pana atunci, s-a modificat: patrupedul se agita, scotea urlete prelungi si parea intruna nelinistit. A doua zi, bunicul copilului a suferit un atac de cord, dar, transportat la un spital, si-a revenit. Acasa, cainele urla insa si mai tare. Batranul a facut un alt infarct si a murit. In aceeasi zi, cainele a disparut din preajma casei unde se aciuise si nu a mai fost vazut de nimeni, niciodata.
In ultimele decenii, un nou fenomen se face remarcat: asocierea, mai ales in Anglia, a aparitiilor de „caini fantoma” cu observatiile OZN. Sa fie toate acestea doar simple fabulatii, izvorate din spaimele ancestrale ale oamenilor, zavorate in subconstient, sau sa faca parte dintr-o unica realitate, intangibila inca pentru noi, pamantenii?…
GABRIEL TUDOR
Comentarii