Intalnirea de gradul III de langa localitatea Socorro (New Mexico) este una dintre cele mai cunoscute din istoria ufologiei. in 24 aprilie 1964 seara politistul Lonnie Zamora urmarea in apropiere un automobilist care depasise viteza legala. Dintr-o data a vazut o lumina albastruie aterizand in apropierea unui depozit de dinamita. Temandu-se de un incendiu, politistul s-a apropiat, zarind, intr-o rapa, un obiect eliptic, alb, cu diametrul cam de 6-7 metri, asezat pe patru picioare telescopice. Langa el erau doi indivizi „ca niste baieti tineri sau adulti foarte scunzi”, in combinezoane albe.
Cand Zamora a iesit din masina si a ajuns la vreo 25 de metri sa-i vada mai bine, cei doi s-au urcat in ciudatul vehicul, care a decolat imediat cu un zgomot asurzitor. Politistul a fugit inapoi in masina, chemand, prin dispecerat, pe cineva sa vina la fata locului. Ofiterul care a sosit dupa scurt timp l-a gasit pe Zamora palid si transpirat. Amandoi au examinat locul aterizarii, gasind vegetatie arsa si patru adancituri patrate, probabil urme ale picioarelor vehiculului, dupa care un inginer a apreciat ca greutatea navei putea fi in jur de o tona. Cazul a facut multa valva la vremea respectiva, iar Zamora a fost multa vreme tracasat, astfel incat pana la moartea sa in 2008 a evitat sa mai comenteze intamplarea.
In toamna anului 2009 o investigatie efectuata de ufologul Anthony Bragalia aducea argumente precum ca observatia ar fi fost de fapt o farsa a studentilor de la colegiul New Mexico Tech din Socorro, farsa tinuta secret timp de 45 de ani. Un prim argument este o scrisoare pe care presedintele colegiului – Dr. Stirling Colgate – a trimis-o in 1968 prietenului sau Dr. Linus Pauling, dublu laureat al premiului Nobel, interesat de fenomenul OZN si in particular de cazul Socorro. in scrisoarea, gasita in arhiva lui Pauling, apare mentiunea „am indicii seriose ca acest caz a fost pus la cale de un student care a absolvit colegiul”.
Pentru a obtine mai multe informatii, Anthony Bragalia l-a contactat in 2009 pe Dr. Colgate. Acesta, astrofizician renumit, avea inca, in ciuda varstei de 84 de ani, un birou in Los Alamos. A spus inca o data ca a fost o farsa si ca autorii lui nu doresc, nici dupa 45 de ani, sa-si dezvaluie identitatea. A promis ca va reveni cu detalii, ceea ce insa nu s-a mai intamplat. Bragalia l-a contactat si pe Dr. Frank T. Etscorn, fost profesor de psihologie la acelasi colegiu si faimosul descoperitor al plasturelui cu nicotina. Etscorn i-a spus ca o fosta studenta a sa examinase incidentul cu OZN-ul inca din anii optzeci si a identificat si cativa participanti la farsa. Ar fi fost utilizate: un mare balon umplut cu heliu, poate vopsit, cu niste picioare adaugate, materiale pirotehnice pentru efecte luminoase, cativa studenti mai scunzi costumati in salopete albe in rol de extraterestri si niste urme sapate, arse si presarate cu chimicale din laboratorul scolii. Unul dintre studenti l-ar fi atras pe Zamora catre locul farsei conducand o masina cu viteza excesiva.
Acelasi Bragalia a descoperit si faptul ca ancheta efectuata dupa incident mentionase cateva detalii care n-au mai fost evocate ulterior: mucuri de tigara, urme de pantofi de adolescenti, urme cauzate de activitati pirotehnice etc. inclinatia studentilor din acel colegiu spre farse era binecunoscuta, ca si strasnicia cu care pastrau ulterior secretul. De asemenea, studentii si politistii nu se agreau; iar Zamora fusese inainte angajat al colegiului, asa ca era cunoscut de acestia.
Bragalia nu a convins totusi pe deplin, intrucat dovezile sale erau de tipul „se stie de la X, care a spus ca a auzit de la Y…”. Apoi, decolarea OZN-ului a fost extrem de rapida si contra vantului, ceea ce nu ar fi fost cazul cu un balon. in sfarsit, in acelasi an, un incident extrem de asemanator mai fusese semnalat si intr-un alt colt al SUA, unde e greu de presupus ca farsorii ar fi putut ajunge. Cineva a mai comentat si faptul ca studentilor din anii mai mari le placea sa se laude cu farsele lor; deci, in urma incidentului, unii ar fi putut pretinde ca ei fusesera autorii, chiar daca nu era asa. Asadar discutia pe marginea cazului continua.
DAN D. FARCAS
Comentarii