Pe 27 august 1979, la miezul noptii, ajutorul de serif Val Johnson din Warren, Minnesota, era in patrulare pe o sosea. Nu se vedea nicio lumina, cu exceptia uneia care parea sa pluteasca deasupra carosabilului, cam la o mila distanta. Curios, Johnson s-a indreptat cu masina de interventie intr-acolo. Dintr-o data, intr-un mod imposibil, lumina era de-acum deasupra lui, invaluindu-l intr-o stralucire orbitoare. A calcat puternic frana si, chiar inainte de a-si pierde cunostinta, a mai auzit cum se sparge ceva de sticla.
Dennis Brekke, seriful districtului Marshall din Minnesota, spunea ca Johnson a transmis prin radio, in jurul 02:19, ca are nevoie de ajutor. Cand Brekke a ajuns acolo, ambulanta care l-a luat pe Johnson tocmai pleca. Masina de patrulare statea de-a curmezisul, in mijlocul drumului. Brekke, a declarat in 2007 unor ufologi: „Am condus masina de patrulare in acea noapte. Mergea OK, doar antenele sale erau indoite si au existat unele gauri”.
Johnson a estimat mai tarziu ca a fost inconstient aproximativ 40 de minute. Brekke, care a investigat cazul, a declarat ca „El a spus ca a vazut o lumina stralucitoare si cam asta e ultimul lucru pe care il stia… Ochii lui suferisera arsuri de tipul celor care afecteaza sudorii. Cel putin asta a spus doctorul”.
Raportul Brekke cu privire la incident mentiona ca Johnson isi potrivea in mod obisnuit ceasul la inceputul fiecarui schimb, chemand la telefon dispeceratul, pentru ora oficiala. Dupa incident, atat ceasul lui Johnson, cat si ceasul din masina lui, erau in urma cu 14 minute. Un far al masinii, pe partea soferului, fusese distrus si se vedeau mici urme de lovituri pe capota, chiar dedesubtul locului in care fusese fracturat parbrizul, de asemenea pe partea soferului. Doua antene de pe masina s-au indoit, cu toate ca au avut baze speciale pentru a preveni astfel de situatii.
Brekke este consultat de oamenii de stiinta din Minneapolis, care i-au spus ca masina fusese lovita de ceva avand o viteza foarte mare. „Prima data ne-am gandit ca a fost un avion transportand droguri… Am sunat la Fortele Aeriene si am vorbit cu ei. Dar ei nu vazusera nimic in acea zona” – a spus Brekke in 2007 – „Am facut tot ce am putut. Nu exista niciun raspuns potrivit la ceea ce s-a intamplat”.
Explozie orbitoare de lumina
Masina maro, Ford LTD model 1977, pe care Johnson a condus-o in acea noapte, a fost scoasa din functie la scurt timp dupa incident si a ajuns in muzeul apartinand Marshall County Historical Society din Warren. Din cand in cand, este scuturata de praf si condusa in parade. Display-ul muzeului include si o declaratie scrisa de Evarist si Kathy Ruzicka, un cuplu din Grafton, Dakota de Nord, care au vazut un flash stralucitor de lumina in noaptea in care Johnson a spus ca a avut acea intalnire inexplicabila. Contactati, in 2007, prin telefonul de la casa lor, care nu este departe de Stephen, Minnesota, zona in care a fost gasita masina lui Johnson, cei doi Ruzicka isi amintesc clar incidentul. „A fost un blitz extrem de luminos. Am scos doar un fel de strigat: «Uita-te la asta!»” spune Evarist Ruzicka, descriind momentul in care a vazut ceva straniu pe cer spre rasarit, in timp ce conducea masina spre casa in acea noapte. Sotia lui era un pic adormita in timpul calatoriei, dar spunea ca strigatul sotului ei a trezit-o la timp pentru a vedea o explozie orbitoare de lumina.
Evarist Ruzicka a spus ca suspecteaza o explicatie pamanteasca pentru ceea ce au vazut – poate un experiment guvernamental – dar el spunea: „Eu chiar nu am vrut sa ma implic. In acelasi timp, uram sa vad ce au facut oamenii ajutorului de serif”. Ruzicka adauga acum: „Stam aici, pe aceasta planeta. Este posibil sa fie oameni si in alte locuri”.
Dennis Brekke, fostul serif, a mai spus ca Johnson si-a parasit locul de munca, nu la mult timp dupa incident, dar nu era sigur unde anume s-a dus. Ar putea fi Wisconsin, potrivit lui Torrey Briese, un fermier din zona Tappen, Dakota de Nord – a carui familie a trecut si ea prin niste intamplari stranii, care i-au legat de atunci de comunitatea OZN.
Intr-o noapte de septembrie 2006, la ferma din Tappen, Evan Briese, fiul de saisprezece ani al familiei, a iesit din pat pentru un pahar de apa. Aruncand o privire pe geam, el a zarit ceva miscandu-se langa cocina de porci. A pus mana pe o pusca si s-a dus sa vada ce se intampla. Intrand in tarc, a vazut cu groaza niste fiinte de peste doi metri facand ceva unuia dintre porci. Evan a apasat pe tragaciul pustii, iar unul dintre giganti a scos un racnet. Inainte ca baiatul sa poata intelege mai mult, ceva l-a aruncat la pamant si si-a pierdut cunostinta. Cand si-a revenit, atat gigantii cat si porcul disparusera fara urma.
Pe deasupra, inainte de asta, Torrey Briese a spus ca a trecut si el printr-o intamplare ciudata in iulie 2006. In timp ce a mers, impreuna cu un vecin, cu masina, in oras, a vazut o stranie lumina albastra pe cer, care se deplasa cat timp automobilul inainta si se oprea cand vehiculul stationa. Aceasta joaca a continuat timp de vreo 30 de minute inainte ca obiectul sa tasneasca spre orizont si sa fie pierdut din ochi.
Torrey Briese si sotia sa, Myra, au fost abordati de catre ufologi si au descris si o serie de alte lucruri inexplicabile care – spun ei – s-au intamplat in familia lor. Dezvaluirile au fost facute publice, povestea familiei fiind prezentata la o emisiune de radio la nivel national si postata pe nenumarate site-uri Web pe Internet. Torrey Briese a trebuit sa ceara apoi sa-i fie oprit, timp de sase luni, telefonul. „Am avut o multime de apeluri telefonice neplacute” a declarat el, adaugand ca stie si unde este Val Johnson, cel cu patania din 1979, dar a auzit ca fostul ajutor de serif nu este interesat sa mai vorbeasca cu mass-media. Briese insusi spunea ca nu era sigur ca ar trebui sa vorbeasca, mai ales dupa reactiile unor oameni la relatarile lor.
El crede ca fiul sau a experimentat ceva ce nu poate fi explicat si familia pastreaza inca tricoul sfasiat pe care Evan Briese il purtase in noaptea in care spunea ca a fost agresat de fiinte non-umane. Torrey a tras concluzia ca „Orice ar fi fost, era o prezenta fizica, intrucat a luat acel animal”, referindu-se la porcul Ruthy, care nu a mai fost vazut de atunci. „Oamenii nu-si dau seama ca a fost o problema serioasa si inca mai este”, a declarat Myra Briese. „Cred ca cel mai important lucru pe care l-a invatat familia noastra a fost sa nu ne grabim atunci cand trebuie sa-i judecam pe altii”. Ea a spus ca ei nu rad de oamenii care se apropie de ei cu povesti ciudate.
Omul de langa tine
Asa cum scrie ufologul american Albert Rosales, preluand o raportare catre MUFON, pe 29 februarie 2012, la ora 6:40 dimineata, intr-o localitate din statul Tennessee, martorul, o femeie care a cerut sa nu-i fie facuta publica identitatea, tocmai se intorsese acasa, dupa ce si-a condus fiica pana la autobuzul scolar. Conform obiceiului, si-a facut o cafea, pe care, daca timpul era acceptabil, prefera sa o bea pe prispa de lemn din spatele casei, care era la aproape patru metri deasupra solului. In dimineata aceea vremea era neobisnuit de calma si de calda. In timp ce statea in picioare, la capatul prispei, sprijinindu-se de balustrada, a simtit pe cineva in dreptul sau. Nu s-a speriat, crezand ca e sotul ei, care la ora aceea nu plecase inca la munca. Dar cand a intors capul, a vazut o creatura de forma umana, de o culoare extrem de neagra, atat de neagra incat nu i se distingeau niciun fel de trasaturi in lumina slaba a diminetii. Statea in picioare pe cealalta parte a prispei, sprijinindu-se de balustrada, aparent uitandu-se spre camp.
Martora a ramas muta, dar fara sa se sperie. Apoi creatura si-a intors capul, s-a uitat la femeie si a inceput incet sa se retraga. Isi misca picioarele ca si cand ar fi mers de-a-ndaratelea, dar de fapt plutea, cu miscari care semanau cu cele ale unei pisici care isi urmareste prada.
Aparitia a disparut dupa coltul casei lasand-o pe martora inmarmurita, nestiind ce sa faca. Apoi creatura neagra a reaparut, doar cu jumatate din corp, uitandu-se la ea pentru o clipa. Cand s-a retras definitiv, si-a tras mana lent, mangaind parca lemnul. Acea mana neagra a fost ultima parte a fiintei pe care a vazut-o martora. Ea a fugit in partea din fata a casei, pentru a-l vedea plecand, dar acolo nu mai era nimic. Potrivit martorei, cand aratarea a disparut, ea a simtit o puternica „senzatie calda de calm”. Apoi, a fost cupinsa de un sentiment de vinovatie pentru ca „a intrerupt dimineata linistita” a acelei fiinte. Desi nu s-a pronuntat niciun cuvant, ea a avut impresia ca aparitia i-a transmis un mesaj de genul: „Eu nu am de gand sa-ti fac vreun rau azi, desi as putea, daca as vrea”.
Martora este convinsa ca ceea ce a vazut ea nu a fost o fiinta umana. Cateva zile mai devreme, fiica ei si cu ea au vazut ceva ce semana cu un imens meteorit sau „stea cazatoare”, care venise dinspre vest. In seara intalnirii cu omul negru, a fost o furtuna cu cele mai uluitoare descarcari electrice pe care ea le-a vazut vreodata in acea zona. Martora crede ca exista o legatura. Dupa aceasta intamplare, ea a ramas marcata. Este ingrozita cand se gandeste sa iasa singura in afara casei dupa lasarea intunericului si tine aprinse, tot timpul, toate luminile din casa.
DAN D. FARCAS
Comentarii