A existat un program de hibridare?
Incercând sa desluseasca scopul ultim al rapirilor, prof. David Jacobs ajunge la concluzia ca veneticii nu vor sa ne ocupe planeta cu forta, dar vor sa subordoneze specia umana, infiltrând în rândurile ei indivizi docili, modificati genetic.
A existat un program de hibridare?
Incercând sa desluseasca scopul ultim al rapirilor, prof. David Jacobs ajunge la concluzia ca veneticii nu vor sa ne ocupe planeta cu forta, dar vor sa subordoneze specia umana, infiltrând în rândurile ei indivizi docili, modificati genetic.Doar programul reproductiv
Jacobs este convins ca daca veneticii ar fi vrut sa se înstapâneasca aici, puteau s-o faca de mult. Un alt argument contra ipotezei de „colonizare” este faptul ca intrusii nu manifesta nici un interes fata de viata de zi cu zi a oamenilor, în particular a celor rapiti, fata de relatiile lor sociale sau familiale, exceptie facând cazurile în care acestea au legatura cu programul reproductiv. Desi colecteaza si informatii despre noi, inclusiv din mintea noastra, nu-i intereseaza politica, economia sau cultura pamânteana. Nu pun nici macar întrebari de circumstanta în acest sens.
Veneticii colecteaza în schimb sperma si ovule, implica oamenii în producerea de hibrizi, probabil prin alterarea ADN-ului uman. Au fost semnalate numeroase soiuri hibride rezultate din aceste experimente, dar numai în contextul rapirilor si niciodata undeva pe Pamânt. Sunt oare duse aceste fapturi într-un alt colt al realitatii, pentru a popula vreo alta planeta, de pilda ca sclavi? Oricum, dupa Jacobs, productia de hibrizi este singurul obiectiv clar al rapirilor. Dar care sa fie telul final al acestor hibridari?
Hibridarea treptata
Jacobs a început în 1992 regresii cu o femeie numita, pentru convenienta, „Emily”. Ea pretindea ca, fiind rapita, a fost adusa în situatia de a avea relatii sexuale cu un hibrid cu o înfatisare aproape umana. Acesta i-ar fi marturisit ca, la rândul sau, mama sa ar fi fost o femeie normala, iar tatal un hibrid. El ar fi deci un hibrid mai apropiat de specia umana decât tatal sau, iar daca ar avea împreuna un copil, aceasta ar fi si mai apropiat de oameni. Într-adevar, în rapoartele multor rapiti se vorbeste despre fiinte care seamana unele mai mult, altele mai putin cu oamenii obisnuiti. Deci hibridarea s-ar desfasura, spune Jacobs, pe mai multe etape, combinând treptat genele umane, cu cele ale veneticilor. „Cenusiii” ar fi niste hibrizi aflati într-o etapa timpurie, în timp ce „nordicii” ar fi niste hibrizi mai avansati, mult mai aproape de specia umana. Acestia ar poseda (spre deosebire de hibrizii timpurii) capacitatea de a se putea împreuna sexual cu oamenii.
Proiecte
Dupa constatarile lui Jacobs, hibrizii cu înfatisare umana nu au amintiri despre parinti, familie, prieteni din copilarie si nu au sentimentul apartenentei la un loc sau la un grup anume. Conform unor martori, acestia ar fi spus „noi nu tinem de nici un loc”, „suntem aici pentru a ne face treaba” etc. Ei pot activa, dupa Jacobs, în mod independent, în societatea umana, dar nu mai mult de 12 ore. În aceasta perioada se îmbraca la fel ca ceilalti oameni, uneori chiar si în uniforme militare.
Hibrizii avansati fac parte din proiecte de durata, vizând reproducerea; uneori sunt împrieteniti din copilarie cu oamenii „tinta” de sex opus, cu care urmeaza sa aiba mai târziu copii. Un hibrid poate avea mai multe astfel de „proiecte” simultan. Uneori manifesta sentimente tandre si afectiune fata de partenerul lor uman, alteori au fost descrisi drept „cruzi” sau „cinici”. Nici un hibrid nu parea sa fie preocupat de consecintele mai îndepartate, pe plan psihic, ale activitatii sale.
De când dureaza acest program? Jacobs crede ca de secole, desi recunoaste ca nu are dovezi în acest sens decât de pe la sfârsitul secolului nouasprezece si începutul celui urmator. Se pare ca la mijlocul secolului douazeci numarul de rapiri a început sa se mareasca si continua sa se mareasca si azi. Cât va dura? Nimeni nu poate spune.
Învatatii vor noi metode pentru a studia OZN-urile
Scriam în numarul trecut ca treizeci si trei de renumiti universitari si...
Comentarii