Fara o reducere rapida a emisiilor de dioxid de carbon, exista un mare risc ca planeta sa depaseasca pragul de încalzire cu 1,5 grade Celsius înainte de 2030, avertizeaza un studiu desfasurat de cercetatorii de la Imperial College London.
Studiul, publicat în revista Nature Climate Change, este cea mai actuala si cuprinzatoare analiza de pâna acum a bugetului global de carbon.
Bugetul de carbon, mai mic decât cel calculat anterior
Bugetul de carbon este o estimare a cantitatii de emisii de dioxid de carbon care poate fi emisa în timp ce se mentine încalzirea globala sub anumite limite de temperatura. El a fost pus în evidenta pentru prima oara odata cu semnarea, în 2015, a Acordului de la Paris, care are ca obiectiv limitarea cresterii temperaturii globale la sub 2ºC fata de nivelurile preindustriale si continuarea eforturilor pentru a o limita la 1,5ºC.
Bugetul de carbon ramas este utilizat în mod obisnuit pentru a evalua progresul global în raport cu aceste obiective. Noul studiu avertizeaza ca, daca emisiile de dioxid de carbon ramân la nivelurile din 2022, de aproximativ 40 de gigatone pe an, bugetul de carbon va fi epuizat undeva în anul 2029, ceea ce va duce la o încalzire a planetei cu 1,5ºC peste nivelurile preindustriale.
Constatarea înseamna ca bugetul este mai mic decât cel calculat anterior si aproape s-a înjumatatit din 2020, din cauza cresterii continue a emisiilor globale de gaze cu efect de sera, cauzate în principal de arderea combustibililor fosili, precum si a unei estimari îmbunatatite a efectului de racire al aerosolilor, care sunt în scadere la nivel global datorita masurilor de îmbunatatire a calitatii aerului si de reducere a emisiilor.
Studiul confirma concluziile îngrijoratoare
Dr. Robin Lamboll, cercetator la Centrul pentru Politici de Mediu de la Imperial College London si autoarea principala a studiului, a declarat: „Descoperirea noastra confirma ceea ce banuiam – ca omenirea nu depune nici pe departe suficiente eforturi pentru a mentine încalzirea globala sub 1,5ºC. Bugetul ramas este acum atât de mic încât schimbarile minore în întelegerea noastra despre lume pot duce la schimbari proportionale mari ale bugetului. Cu toate acestea, estimarile indica mai putin de un deceniu de emisii la nivelurile actuale. Lipsa de progrese în ceea ce priveste reducerea emisiilor înseamna ca putem fi din ce în ce mai siguri ca fereastra de oportunitate pentru mentinerea încalzirii la niveluri sigure se închide rapid.”
De asemenea, un alt specialist participant la studiu, dr. Joeri Rogelj, director de cercetare la Institutul Grantham a declarat: „Aceasta actualizare a bugetului de carbon este pe deplin în concordanta cu cel mai recent Raport al ONU privitor la clima. Acel raport din 2021 sublinia deja ca exista o posibilitate din trei ca bugetul de carbon ramas pentru 1,5ºC sa fie la fel de mic ca acela pe care îl raporteaza acum studiul nostru.”
Studiul a constatat, de asemenea, ca bugetul de carbon pentru o sansa de 50% de limitare a încalzirii la 2ºC este de aproximativ 1.200 de gigatone, ceea ce înseamna ca, daca emisiile de dioxid de carbon continua la nivelurile actuale, bugetul central pentru 2ºC va fi epuizat pâna în 2046.
A existat o mare incertitudine în calcularea bugetului de carbon ramas, din cauza influentei altor factori, inclusiv în-calzirea cauzata de alte gaze decât dioxidul de carbon si efectele continue ale emisiilor care nu sunt luate în considerare în modelele de predictie.
Vegetatia terestra, ultima noastra sansa de salvare?
Noul studiu a folosit un set de date actualizate si o modelare climatica îmbunatatita în comparatie cu alte estimari recente, publicate în iunie, sporind încrederea în ceea ce priveste estimarile cu privire la bugetul de carbon ramas. Metodologia consolidata a oferit, de asemenea, noi perspective asupra importantei raspunsurilor potentiale ale siste-mului climatic la atingerea nivelului zero net.
„Zero net” se refera la atingerea unui echilibru global între emisiile globale produse si emisiile eliminate din atmosfera. Conform rezultatelor simularii pe computer efectuate în cadrul studiului, exista înca mari incertitudini asupra felului cum diverse parti ale sistemului climatic vor reactiona în anii premergatori atingerii nivelului zero net.
Este posibil ca clima sa continue sa se încalzeasca din cauza unor efecte precum topirea gheturilor arctice, eliberarea de gaz metan si modificari ale circulatiei oceanice. Cu toate acestea, rezervoarele care stocheaza carbon, ca de pilda vegetatia, ar putea, de asemenea, sa absoarba cantitati mari de dioxid de carbon, ceea ce ar duce la o racire a temperaturilor globale înainte de atingerea nivelului zero net.
Dr. Lamboll spune ca aceste incertitudini evidentiaza si mai mult necesitatea urgenta de a reduce rapid emisiile. „În acest stadiu, cea mai buna presupunere a noastra este ca încalzirea si racirea opuse se vor anula aproximativ reciproc dupa ce vom ajunge la zero net. Cu toate acestea, numai atunci când vom reduce emisiile si ne vom apropia de zero net vom putea vedea cum arata ajustarile de încalzire si racire pe termen lung. Fiecare fractiune de grad în plus va îngreuna viata oamenilor si a ecosistemelor. Acest studiu este înca un avertisment din partea comunitatii stiintifice. Acum depinde de guvernele lumii sa actioneze”, a avertizat specialista britanica.
GABRIEL TUDOR
Comentarii