ADN-ul obtinut din oasele si dintii stravechilor europeni care au trait în urma cu pâna la 34.000 de ani ofera informatii pretioase despre originea sclerozei multiple, o boala neurologica adeseori invalidanta, si a dezvaluit ca variantele genetice care în prezent sporesc riscul de scleroza multipla au servit cândva la protejarea oamenilor împotriva bolilor transmise de animale.
Descoperirile au fost obtinute în urma unei cercetari care a implicat secventierea ADN-ului stravechi prelevat de la 1.664 de schelete umane din diferite situri din Europa de Vest si Asia.
Aceste genomuri antice au fost apoi comparate cu ADN-ul modern conservat la „UK Biobank”, care cuprinde aproximativ 410.000 de esantioane obtinute de la persoane care se identifica drept „britanici albi” si de la peste 24.000 de alte persoane nascute în afara Regatului Unit, pentru a discerne schimbarile survenite de-a lungul timpului.
Scleroza multipla, numita si scleroza în placi, este o boala a sistemului nervos central, în care sistemul imunitar ataca învelisul protector al fibrelor nervoase si afecteaza comunicarea între creier si restul corpului. Sunt aproximativ 2 milioane de pacienti în lume, iar boala este de trei ori mai frecventa la femei si este diagnosticata mai des la persoanele cu vârste între 20-40 de ani.
Iamnaia, primii nomazi din Europa
O descoperire izbitoare a fost legata de scleroza multipla, o boala cronica a creierului si a maduvei spinarii care este considerata o tulburare autoimuna care face organismul sa se atace pe sine în mod eronat.
Cercetatorii au identificat un eveniment migrator cu rol crucial în urma cu aproximativ 5.000 de ani, la începutul Epocii Bronzului, când crescatorii de animale numiti Iamnaia s-au mutat în Europa de Vest venind dintr-o zona care include Ucraina de astazi si sudul Rusiei. Ei erau purtatori ai unor trasaturi genetice care, la acea vreme, erau benefice si ofereau protectie împotriva infectiilor care puteau aparea la oile si vitele lor.
Pe masura ce conditiile sanitare s-au îmbunatatit de-a lungul mileniilor, aceleasi variante au crescut riscul de scleroza multipla. Acest lucru ajuta la explicarea, spun cercetatorii, a motivului pentru care europenii din nordul continentului prezinta cea mai mare prevalenta a acestei boli din lume, dubla fata de cei din sudul Europei.
„Suntem un produs al evolutiei care a avut loc în mediile din trecut si, în multe privinte, nu suntem adaptati în mod optim la mediul pe care ni l-am creat astazi”, a declarat Rasmus Nielsen, cercetator în genetica populatiei de la Universitatea Berkeley din California, unul dintre coordonatorii studiului publicat în revista „Nature”. În urma cu aproximativ 11.000 de ani, fermierii din zona Turciei actuale s-au extins în Europa de Vest, înlocuind vânatorii-culegatori. Acesti agricultori au fost cei pe care populatia Iamnaia i-a înlocuit mai târziu.
„Iamnaia au fost primii nomazi adevarati din Europa. Ei foloseau vite si cai domesticiti pentru a avea acces în interiorul stepei asiatice, unde nu prea exista mâncare sau apa, asa ca transportau totul cu ei în carute. Din punct de vedere fizic erau neobisnuit de mari, lucru pe care îl putem vedea prin masurarea scheletelor, dar si genetic, si aparent destul de violenti”, a declarat William Barrie, genetician la Universitatea din Cambridge si coautor al studiului.
„Credem ca o mare parte din înlocuirea care a avut loc s-a produs prin razboi”, a adaugat Rasmus Nielsen. La europenii din nordul Europei exista un grad ridicat de ascendenta legata de populatia Iamnaia, cu un maxim în Irlanda, Islanda, Norvegia si Suedia, iar acest grad scade treptat spre sudul continentului.
Sistem imunitar hiperactiv
Descoperirile evidentiaza modul în care trasaturile genetice se pot transforma din benefice în daunatoare pe masura ce conditiile evolueaza. „Infectiile patogene au crescut în frecventa în timpul Epocii Bronzului, din cauza apropierii dintre oameni si animalele lor domestice, precum si a cresterii densitatii populatiei”, a declarat Evan Irving-Pease, specialist în biologie evolutionista computerizata la Universitatea din Copenhaga si coautor al cercetarii.
„Abia în epoca moderna, cu o igiena si o îngrijire medicala pe scara larga, aceste variante genetice au devenit excedentare fata de cerintele noastre imunologice, ceea ce a dus la o crestere a riscului de a dezvolta scleroza multipla si alte boli autoimune”, a adaugat Evan Irving-Pease. Constatarile noului studiu pot avea implicatii pentru cercetarea si tratamentul sclerozei multiple.
„Acest lucru schimba viziunea noastra asupra sclerozei multiple, ajutându-ne sa întelegem originile sale. Putem vedea scleroza multipla ca fiind rezultatul unui sistem imunitar care a evoluat eficient pentru a face fata unei serii de infectii în trecutul uman, dar care acum exista într-un mediu foarte diferit. Aceasta diferenta între trecut si mediile sanitare moderne cauzeaza, probabil, un sistem imunitar hiperactiv. Acest lucru im-plica faptul ca ar trebui sa încercam mai degraba sa recalibram sistemul imunitar, în loc sa îl suprimam”, a declarat William Barrie.
Noul studiu a evidentiat si alte caracteristici ale europenilor. Deoarece Iamnaia erau predispusi genetic sa fie înalti, nord-europenii din zilele noastre tind sa fie mai înalti decât sud-europenii, care au o ascendenta mai mare din partea fermierilor neolitici, care erau predispusi genetic sa fie scunzi.
Cercetatorii au descoperit ca est-europenii prezinta un risc genetic crescut pentru maladia Alzheimer si pentru diabetul de tip 2. Oamenii de stiinta au descoperit, de asemenea, ca toleranta la lactoza, capacitatea organismului uman de a digera zaharul din lapte si alte produse lactate, a aparut în Europa în urma cu aproximativ 6.000 de ani.
NICUSOR DINCA
Comentarii