Spectacolul cunoasterii

Dezbaterile si dezacordurile au un loc consacrat in salile descoperirilor stiintifice – din simplul motiv ca alimenteaza aceste descoperiri. Totusi, ele au tendinta de a crea ostilitate intre oamenii de stiinta.

Departamentul american al Energiei (DOE) si Administratia Nationala pentru Securitate Nucleara (NNSA) au anuntat o realizare uimitoare în domeniul fuziunii nucleare, reusita la Laboratorul National Lawrence Livermore (LLNL).

Ne-am oprit saptamâna trecuta la extinctiile majore care au afectat viata pe Pamânt, si la felul în care planeta si-a revenit. Dar ne confruntam azi cu cea de-a sasea extinctie?

În lunga sa istorie, de peste 4,5 miliarde de ani, Pamântul a fost gazda unor evenimente devastatoare care i-au modificat de fiecare data structura. De la modificarile geologice si climatice pâna la disparitia unui numar impresionant de specii. Câte asemenea extinctii în masa au fost pâna la urma?

Recent, cercetatorii au scos la lumina un document exceptional: cea mai veche harta stelara completa din lume, pierduta de milenii, gasita intr-un manuscris medieval. Dovezile arata ca harta a fost realizata de Hipparchus (Hiparh), „parintele astronomiei stiintifice”, cel care a facut cea mai veche incercare cunoscuta de a cartografia intregul cer...

In numarul anterior aminteam de calendarul civil egiptean, un calendar in care toate lunile sa aiba acelasi numar de zile si toti anii sa aiba acelasi numar de luni. Un calendar care avea 12 luni, fiecare luna avand 30 de zile si 3 saptamani a cate 10 zile fiecare, plus 5...

Iulius Cesar a stabilit un calendar, dar pana la urma s-a dovedit a fi nesincronizat cu realitatea anotimpurilor. Un papa medieval a rezolvat problema si azi avem un calendar care are un an bisect o data la patru ani. Dar cum au evoluat lucrurile de-a lungul secolelor?

Ce se intampla in creierul nostru in timp ce dormim? Ce substante actioneaza pentru un somn adecvat, iata intrebari la care cercetatorii incearca sa raspunda.

De doua decenii este la moda sfatul, repetat mai in toate ocaziile, de a „gandi pozitiv”, care e de preferat „viziunii pesimiste”. Dar putem sa facem asta mereu? Putem evita gandurile nedorite, „negative”? Specialistii spun „se poate”, dar ca n-ar fi o idee prea buna.

Astazi, unele nave de croaziera sunt adevarate orase plutitoare, transportand mii de persoane, utilate cu toate facilitatile necesare unei lungi calatorii maritime. Dar ne este greu sa ne imaginam un castel plutitor in secolul al XV-lea. Si totusi.

 Intr-o carte aparuta in septembrie 2020, Istoria Oxford a Orientului Apropiat Antic: Volumul I: De la inceputuri pana la Vechiul Regat Egipt si dinastia Akkadului este prezentat ceea ce autorii descriu ca fiind Fenomenul Uruk. Uruk, despre care scriam in numarul trecut, legat de civilizatia sumeriana, oras aflat in sudul actualului Irak,...

 Stim din cãrtile de istorie cã civilizatiile si orasele cele mai importante s-au dezvoltat si au decãzut, intr-un proces ireversibil, de-a lungul mileniilor. Dar care dintre toate acestea este cea mai veche din lume?

Tabloul oceanului contine creaturi ciudate, aflate in locuri si zone mai putin cunoscute. Completam lista locurilor misterioase din adancurile oceanului planetar.

Oceanul trebuie privit azi dintr-o noua perspectiva, pentru ca el aduce la lumina creaturi inca necunoscute dar si locuri misterioase din adancuri.

Teoria conform careia „valurile” de extinctii in masa care s-au abatut periodic asupra Pamantului, cinci la numar, au fost cauzate de „materia intunecata” din Univers, nu are multi sustinatori, dar autorul ei spune ca ea are implicatii profunde.

O teorie incitanta, venita parca de pe alta lume, face o legatura intre extinctiile in masa si schemele exotice ale arhitecturii galactice.Stiinta nu duce lipsa de teorii, problema dramatica apare atunci cand oamenii de stiinta trebuie sa separe  adevarul stiintific de presupuneri si supozitii uneori de-a dreptul stiintifico-fantastice.

Dornici de finantari generoase si medalii de aur la o competitie tot mai dura, cercetatorii de azi se intrec in teorii spectaculoase, putine avand o legatura cu realitatea. Supozitiile au luat locul dovezilor sustinute de o cercetare aprofundata, ducandu-le mai mult spre zona prozei stiintifico-fantastice, decat spre cea a stiintelor exacte.

(Urmare din numarul trecut) Asadar, a pus piciorul Columb pe insula Guanahani? Sau pe alta insula din Bahamas? Confuziile se accentueaza chiar urmand descrierea lui Columb insusi.

Matt Crawford crede ca „raspunsul are legatura cu reputatia lui Columb la momentul in care europenii au numit noile continente, precum si cu o campanie publicitara de mare succes condusa de exploratorul italian Amerigo Vespucci”.Raspunsul scurt este ca un alt explorator european a avut o publicitate mai buna, ceea ce ne...

Un stramos al omului ar fi putut locui in Indonezia, dar de unde a venit si urmasii lui traiesc azi printre noi? Antropologii incearca raspunsuri plauzibile.