O carte partial distrusa în timpul eruptiei vulcanului Vezuviu din anul 79, a fost descifrata cu ajutorul unui program de Inteligenta Artificiala (IA) care foloseste învatarea automata.
Un articol publicat recent pe situl Live Science, anunta o interesanta reusita arheologico-tehnologica a cercetatorilor, si anume descifrarea unui manuscris partial distrus acum 2.000 de ani. Aproape ca nu stii ce sa apreciezi mai mult la aceasta stire, descoperirea manuscrisului partial distrus de eruptia Vezuviului din anul 79 sau performanta tehnologiei de învatare automata a computerelor dotate cu inteligenta artificiala.
O carte distrusa acum doua milenii
„Cartea pierduta”, veche de 2.000 de ani, chiar daca autorul este necunoscut, nu este o carte oarecare, ea are o importanta istorica enorma pentru ca descrie evenimente petrecute dupa moartea împaratului Alexandru cel Mare, cu amanunte despre dinastiile care i-au urmat lui Alexandru cel Mare. Aceasta „carte pierduta”, de fapt un pergament, este cel care acum, cu ajutorul IA, a fost „readus la viata”, chiar daca nu în integralitate.
Pergamentul nu este recent, el a fost descoperit acum mai bine de doua secole, noua este însa tehnologia folosita de cercetatori care a permis descifrarea textului integral, si anume „învatarea automata”, o ramura a Inteligentei Artificiale, care a reusit „sa citeasca” rândurile de cerneala aproape disparuta de pe sulul de papirus rulat. „Este probabil o lucrare pierduta de acum doua milenii”, declara Richard Janko, profesor universitar de studii clasice la Universitatea din Michigan, în timpul unei prezentari la reuniunea anuala comuna a Institutului de Arheologie din America si Societatea pentru Studii Clasice, organizata în luna ianuarie la New Orleans. Cercetarea sa, însa, nu a aparut înca într-o publicatie de specialitate.
Asta poate si datorita faptului ca doar câteva mici sectiuni ale pergamentului deteriorat au putut fi citite pâna acum. Cu toate acestea, cercetatorul certifica faptul ca manuscrisul „contine numele mai multor dinastii macedonene si ale generalilor lui Alexandru”, precum si „mai multe mentiuni despre Alexandru însusi”.
Dupa moartea lui Alexandru cel Mare în 323 î.e.n., imperiul sau s-a prabusit ca un castel de nisip. Textul papirusului mentioneaza generalii macedoneni Seleucus, care au ajuns sa conduca o mare parte de teritoriu în Orientul Mijlociu, si Cassander, care a condus Grecia dupa moartea lui Alexandru.
„Cartea pierduta” a fost descoperita în Villa Papyri (vila papirusurilor) din Herculaneum, un oras care a fost distrus, ca si Pompei, în momentul eruptiei vulcanului Vezuviu în anul 79, atunci fiind distrusa si bogata ei colectie de suluri de papirus. În Villa au fost descoperite numeroase scrieri ale filozofului Philodemus, care a trait în jurul anilor 110 – 30 î.e.n., toate fiind carbonizate când vulcanul a erupt. La un moment dat, „cartea pierduta” descifrata azi a fost gasita si i-a fost daruita lui Napoleon Bonaparte în 1804. La rândul lui, Napoleon a predat papirusul Institutului Francez din Paris, unde se afla si acum.
Culmea ghinionului a fost ca, în anul 1986, o încercare de a derula papirusul a dus la pagube suplimentare, lucru mentionat de Janko. Si cu toate ca textul este grav deteriorat, tehnologia IA de învatare automata a putut fi folosita pentru a face vizibila si lizibila cerneala cu care a fost scris textul.
O data ce textul a fost dezvaluit, (reconditionat), Janko a studiat papirusul cu ajutorul unei echipe conduse de Brent Seales, director al Centrului pentru Vizualizare si Virtualizare Medii de la Universitatea din Kentucky. Pentru a descoperi secretele papirusului, echipa lui Seales a folosit „învatarea automata” disponibila pe computerele dotate cu inteligenta artificiala: programul de calculator a fost instruit sa detecteze cerneala pe papirusul antic, apoi aceasta a fost analizata cu ajutorul tomografiei computerizate (CT), care înregistreaza mii de imagini cu raze X pentru a realiza imagini digitale 3D.
„Imaginile 3D au facut textul vizibil, astfel fiind posibila potrivirea locatiilor cernelii cu locul exact al literelor”, explica Seales pentru Live Science.
În timpul prezentarii, Janko a subliniat faptul ca munca echipei face treptat tot mai mult text lizibil, cu fiecare descifrare a textului „capacitatea de a citi mai multe dintre aceste fragmente devine din ce în ce mai buna de fiecare data” . Si cu toate acestea lucrurile nu sunt pe deplin întelese, misterul „Cartii pierdute” nu este pe deplin revelat. Mai întâi, pentru ca autorul textului ramâne în continuare necunoscut. De asemenea, nu este clar de ce se afla în interiorul Vilei. Janko remarca faptul ca multe dintre textele din vila au fost scrise de Philodemus pe teme de filozofie, nu de istorie.
Ipoteza cercetatorului este ca papirusul antic ar fi putut fi împrumutat de proprietarul vilei si apoi n-a mai fost returnat. O alta posibilitate este aceea ca Philodemus însusi l-a folosit ca text de referinta pentru a-si scrie lucrarea „Despre regele bun conform lui Homer”, opina Jeffrey Fish, profesor de studii clasice la Universitatea Baylor din Texas, într-un e-mail pentru Live Science. În aceasta lucrare, Philodemus compara regii post-Alexandru cu cei care au domnit mai devreme, aruncând regii post-Alexandru într-o lumina negativa.
Patronul lui Philodemus a fost un barbat pe nume Lucius Calpurnius Piso Caesoninus, un guvernator roman al Macedoniei. „Cred ca Philodemus îi arata lui Piso ca exemplul regilor buni ai lui Homer îl poate ajuta, ca guvernator din Macedonia, pentru a depasi în performanta conducatorii elenistici decadenti care l-au precedat”, a mai adaugat Fish. (Continuare în numarul viitor)
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii