Spectacolul cunoasterii

La 10 kilometri de Urfa, un oras antic din sud-estul Turciei, Klaus Schmidt a facut una dintre cele mai uimitoare descoperiri arheologice din vremea noastra: pietre masive sculptate (megaliti) vechi de aproximativ 11.000 de ani, lucrate si aranjate de oameni preistorici care nu foloseau inca unelte metalice. Locul se numeste Gobekli...

Cu 6.000 de ani inainte de ridicarea monumentului de la Stonehenge, uimitoarea asezare Gobekli Tepe din Turcia modifica viziunea conventionala asupra nasterii civilizatiei umane.

De vreme ce exista desene rupestre in pesteri si ramasite umane, cercetatorii sunt convinsi ca, in perioada primitiva, in zorii umanitatii, dar si ulterior, triburi sau comunitati restranse de oameni au trãit in subteran. Dar au trait in realitate?

Experimentele revolutionare actuale sunt doar cele mai recente dintr-o cronologie accelerata a dezvoltarii, scrie Jim Ricotta, CEO al companiei Akiro, intr-un articol postat pe Quantum Daily.

Internetul de azi va fi transformat de marii dezvoltatori de tehnologie intr-o retea globala la un nivel superior, mult mai sigura. Aceasta ar fi internetul cuantic.

Dorinta de a vedea lucruri pe Marte, acolo unde nu sunt decat roci si umbre, este mare. Iar hartile aplicatiei Google Mars a descatusat imaginatia „astronomilor de fotoliu”.

Locurile indepartate nu nasc iluzii, dar Marte, cea mai apropiata planeta de noi, ne hraneste imaginatia de cateva secole. Atat de mult incat unii cred ca poate fi colonizata de terieni, la fel cum  a fost colonizata „Lumea noua” de conchistadori.

Studiile care prezic catastrofe globale acapareaza intotdeauna mass-media si pe consumatorii de stiri. Fie ca e vorba despre sfarsitul lumii, fie ca e vorba despre schimbarile climatice. Un studiu din 1972 pomenea despre un colaps al societatii si el este azi luat in serios de cercetatori.

Unele din teoriile lui Stephen Hawking au revolutionat modul in care privim universul, chiar dacã sunt predictii teoretice. Unele dintre aceste teorii s-au dovedit a fi corecte, sustine un articol postat pe LiveScience, dar altele, mai bizare, incã ii pun pe ganduri pe fizicieni.

Stephen Hawking, renumitul fizician teoretician, a emis in cãrtile si articolele sale cateva teorii interesante bazate pe sofisticate calcule matematice. La o analizã atentã, unele s-au dovedit corecte, de altele nu e convinsã toatã lumea cã stau in picioare.

Schimbarile climatice devin o problema nodala a societatii viitorului si lupta care se va duce in deceniile urmatoare este pentru a reduce drastic emisiile de carbon. Energia va trebui sa devina si ea „curata” si incep sa se faca primii pasi.

Astrofizicienii de la NASA descopera mii de exoplanete, cu conditii de viata similare celor de pe Pamant. La ce foloseste asta? Raspunsul este simplu: pe unele dintre aceste planete din Calea Lactee am putea sa le colonizam dupa ce Pamantul ar inceta sa existe. Dar vom ajunge la ele?

Leonardo da Vinci este nu doar cel mai renumit artist al Renasterii, ci si o figurã învaluita în mister. De la misteriosul zâmbet al Giocondei pâna la misterul ADN-ului celebrului artist, pe care oamenii de stiinta se strãduiesc sa-l descifreze pentru a ajunge la adevar.

Adancurile oceanelor si marilor au captat atentia oamenilor de stiinta in ultimul secol, rezultatul ducand deseori la descoperiri fundamentale. Am putea spune ca nu mai exista mari secrete ale lumii subacvatice, dar realitatea intrece asteptarile. Oceanele ascund inca fiinte misterioase.

Dincolo de credintele populare, alimentate de mass-media, care vad in tehnologia bazata pe Inteligenta Artificiala (IA) un fel de lume dominata de roboti ucigasi care se razbuna pe oamenii neputinciosi, IA este un domeniu fascinant care merita o atentie mai profunda.

Imaginatia populara debordeaza atunci cand isi inchipuie o lume a masinilor inteligente, a robotilor viitorului. Sentimentele merg de la teama ancestrala la o asteptare nerabdatoare. Dar sunt robotii in realitate ceea ce ne imaginam noi?

Continuam prezentarea catorva fenomene fizice misterioase pe care le descoperim in viata de zi cu zi, dar asupra carora fizicienii nu s-au oprit pentru a incerca sa gaseasca niste explicatii consistente, considerandu-le prea banale in comparatie cu misterele Universului.

Fizica este o materie grea la scoala, dar este una dintre disciplinele stiintifice fundamentale. Ea studiaza proprietatile si structura materiei, formele de miscare ale acesteia, precum si transformarile lor reciproce, iar scopul sau principal este de a intelege cum se comporta universul.

Asadar, exista si un scenariu al „bulgarelui de zapada” care ar insemna conlucrarea mai multor cauze dramatice care sa duca la disparitia omenirii. E posibil, dar LiveScience pune o intrebare pragmatica: totusi, de cati supravietuitori ai apocalipsei ar fi nevoie pentru ca omenirea sa nu dispara complet?

Apocalipsa a infricosat omenirea de milenii. Nimeni n-a trait real vreuna, dar povestile cu nenorocirile aduse de Apocalipsa au ingrozit miile de generatii de-a lungul istoriei. Ele ingrozesc si azi, desi prea desele anunturi promovate de media au facut ca stirile legate de apropiatele Apocalipse sa mai slabeasca impactul emotional. Si...