La sfârsitul anului trecut, cercetatorii anuntau ca au descoperit o noua specie umana pe care au botezat-o Homo Bodoensis. Dar sta in picioare teoria?
Presa globala n-a lasat sa scape informatia legata de o specie umana despre care nu s-a stiut nimic pâna de curând, iar revista britanica New Scientist, a analizat pe larg subiectul, intr-un articol postat pe 28 octombrie.
Cercetatorii care au reanalizat fosilele antice afirma ca ele provin dintr-un nou grup de hominizi care au trait in Africa cu aproximativ 600.000 de ani in urma si, prin urmare, merita un nou nume de specie. I s-a spus Homo Bodoensis, iar artistii au descris-o grafic.
Interesant este faptul ca noua specie nu a fost identificata pe baza unor fosile noi, ci pe baza reexaminarii unora vechi. De ce cred oamenii de stiinta ca ar fi vorba despre o alta specie de om? Cine este, sau a fost, Homo bodoensis pâna la urma?
Homo bodoensis este numele propus pentru fosilele unui grup de hominizi care au trait in Africa intr-o perioada cunoscuta in mod obisnuit ca Pleistocenul Mijlociu, acum numita tehnic Chibanian, cândva intre 770.000 si 126.000 de ani in urma.
Specia a fost descrisa de Mirjana Roksandic si colegii ei de la Universitatea Winnipeg din Canada si a fost numita asa dupa craniul Bodo, care a fost gasit in 1976 la Bodo D’ar in valea râului Awash din Etiopia.
Si cum craniul are o vechime de aproximativ 600.000 de ani, dupa cum au estimat-o specialistii, cercetatorii sustin ca H. bodoensis a trait pe scara larga in toata Africa, timp de sute de mii de ani. Ei sugereaza ca alte exemplare ale acestei specii includ fosilele Kabwe 1 din Zambia, craniile Ndutu si Ngaloba din Tanzania si craniul Saldanha din Elandsfontein din Africa de Sud. Este posibil ca H. bodoensis sa se fi ratacit si prin estul Mediteranei, mai afirma ei.
Si totusi, cum au fost clasificate toate aceste fosile inaintea noilor interpretari? Ele au primit diferite denumiri de specii, care au fost adesea folosite in moduri contradictorii.
De exemplu, in functie de studiile realizate de-a lungul deceniilor, craniul Bodo a fost numit Homo heidelbergensis sau Homo rhodesiensis, ambele specii fiind greu de identificat.
H. heidelbergensis poarta numele unui os maxilar vechi de 609.000 de ani gasit in Mauer, Germania. Un numar de oase similare au fost identificate ca apartinând Pleistocenului Mijlociu din Europa si Africa.
Dar nu toti cercetatorii sunt convinsi ca fosilele sunt H. heidelbergensis.
Intre timp, specia H. rhodesiensis a fost denumita pentru prima data pentru a descrie craniul Kabwe 1. Acest os a fost gasit in 1921 in Zambia (fosta Rhodesia de Nord).
La acea vreme, zona era controlata de Imperiul Britanic. Numele Rhodesia provine de la Cecil Rhodes, un magnat minier si politician britanic. Partial din cauza acestei asocieri, spune Roksandic, numele este rar folosit azi.
A fost specia H. Bodoensis singura care a existat in Pleistocenul Mijlociu? Nicidecum, spun specialistii.
In Europa, in aceasta perioada au aparut oamenii de Neanderthal, in timp ce mai la est, in Asia, a existat grupul lor sora, Denisovenii, iar in sudul Africii traia Homo naledi. In cele din urma, in Africa au aparut si oamenii moderni (Homo sapiens), cu aproximativ 300.000 de ani in urma, aproximativ pe la jumatatea Pleistocenului Mijlociu. Acest amestec de specii a fost numit „confuzia din Pleistocenul Mijlociu”. Pentru ca este o adevarata problema de a sorta fosilele in vederea stabilirii carei specii apartin cu adevarat si a hotari astfel cât de raspândita si de longeviva era fiecare specie.
Exista, de asemenea, problema daca H. heidelbergensis era stramosul neandertalienilor. Cu toate acestea, acest lucru nu poate fi confirmat ca real, deoarece genetica spune ca oamenii de Neanderthal au aparut pe la inceputul Pleistocenului Mijlociu, posibil chiar inaintea celor mai vechi fosile de H. heidelbergensis. In nordul Spaniei traiau oameni de Neanderthal acum 430.000 de ani. In ultimii cinci ani, multe exemplare europene descrise anterior ca H. heidelbergensis au fost reclasificate ca neanderthalieni timpurii.
Noii nostri stramosi
Asadar, unde s-ar incadra H. bodoensis in toate aceste teorii? Roksandic si colegii ei sustin ca toate fosilele africane numite anterior H. heidelbergensis sau H. rhodesiensis ar trebui considerate ca o singura specie, si anume H. bodoensis. Aceasta specie, sustin ei, a dat nastere in cele din urma speciei noastre.
Intre timp, cercetatorii considera ca fosilele de H. heidelbergensis gasite in Europa pot fi toate reclasificate drept neanderthalieni timpurii si ca fosilele din estul Mediteranei care nu se potrivesc cu nici una dintre specii ar putea reprezenta incrucisari.
Echipa a ales denumirea de H. bodoensis nu la intâmplare, ci pentru ca astfel acesti hominizi africani sa aiba „in sfârsit” un nume african, declara Roksandic.
Denumiri vechi, denumiri noi
Dar este nevoie de un nou nume de specie?
Nu este necesar, afirma Chris Stringer de la Muzeul de Istorie Naturala din Londra. Stringer este de acord ca H. heidelbergensis a fost folosit in exces. „Sunt partial vinovat pentru aceasta utilizare larga a denumirii heidelbergensis”. El crede ca cercetatorii ar trebui sa se limiteze acum la maxilarul original Mauer si la câteva alte fosile europene, cum ar fi osul maxilar BH-1 din pestera Mala Balanica din Serbia.
In ceea ce priveste ramasitele africane, Stringer este multumit de folosirea denumiri H. rhodesiensis, sustinând ca a fost numit asa pentru tara in care a fost descoperita fosila, si nu pentru Cecil Rhodes. In plus, mai sustine Stringer, regulile stabilite de Comisia Internationala pentru Nomenclatorul Zoologic sustin ca numele stabilite au prioritate – deci, deoarece H. rhodesiensis a fost deja denumit oficial, ar trebui folosit daca descrierea originala nu a fost gresita. Daca, dimpotriva, H. rhodesiensis este considerat nepotrivit din cauza conotatiilor sale imperiale, Stringer spune ca exista alternative preexistente. De exemplu, craniul Saldanha – unul dintre exemplarele plasate de echipa lui Roksandic in H. bodoensis, a fost numit Homo saldanensis de Matthew Drennan in anii 1950. „Chiar daca ai renunta la rhodesiensis, exista si alte nume care s-ar putea aplica mai degraba decât sa creezi o denumire noua”, mai spune Stringer. Problema este mai serioasa atunci când vine vorba despre teoria conform careia craniul Bodo este stramosul nostru direct, teorie cu care Stringer nu este de acord.
Si asta deoarece, in 2019, echipa sa a publicat un studiu cu privire la evolutia fetei umane, cercetare care a constatat ca specia careia ii apartinea craniul Bodo a urmat o cale evolutiva diferita fata de specia noastra.
In concluzie, se poate spune ca a existat o specie noua, cu numele H. bodoensis?
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii