Perioada Cretacicului este faimoasa pentru dinozaurii uriasi si greoi care au trait atunci, dar în acelasi timp, multe organisme mai mici modelau peisajul terestru. Rezultatele acestor lupte pot fi vazute si astazi în paduri si gradini pentru ca aceasta perioada este cea în care au aparut primele plante cu flori.
Unele insecte au dezvoltat un gust pentru acestea si pentru alte plante. În timp, unele plante au gasit o modalitate de a riposta – fie si indirect, recrutând furnici pentru a se apara de gândacii, mustele si omizile salbatice.
Oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca aceasta tactica a plantelor a început înainte ca Triceratops, T. rex sau alti dinozauri sa cutreiere Pamântul.
Secretul atractiei: secretia de nectar
Furnicile nu „lucreaza” pe gratis, ele primesc nectarul dulce si gustos drept „plata”. Un nou studiu concluzioneaza ca atât ferigile, cât si plantele cu flori au început sa „mituiasca” furnicile ca sa le apere acum aproximativ 135 de milioane de ani.
„Tindem sa credem ca plantele sunt aceste organisme statice pe care animalele le manânca si de care profita”, a declarat Jacob Suissa, profesor la Universitatea din Tennessee, Knoxville. „Dar eu cred ca lucrurile nu stau chiar asa. Plantele se apara si când nu o pot face singure apeleaza la stratageme.”
Ca biolog evolutionist al plantelor, Suissa – care a condus noul studiu – a analizat felul cum plantele s-au schimbat de-a lungul a milioane de ani. Unele plante produc substante chimice toxice pentru a otravi sau a descuraja erbivorele, asa cum sunt cunoscute mâncatoarele de plante.
Alte plante, cum ar fi cactusii, au dezvoltat tepi pentru a tine la distanta insectele înfometate, dar multe plante cu flori si ferigi îsi încredinteaza apararea furnicilor. Florile emana nectar pentru a atrage albinele si alti polenizatori.
În acelasi mod, multe plante cu flori si ferigi secreta acest suc dulce pentru a recruta furnicile însetate de zahar. Dar aceasta momeala pentru furnici nu provine din flori, ea este secretata din alte parti ale plantei.
Numite nectarii, aceste glande producatoare de substante dulci pot lua multe forme. Unele arata ca o cupa, iar altele pot parea a fi o umflatura pe o tulpina. Unele nectarii sunt atât de mici încât nu sunt vizibile decât la microscop.
În realitate, furnicile nu apar cu intentia de a apara o planta. Ele vin în cautarea unei mese cu nectar. Odata ajunse acolo, însa, ar putea da peste un gândac sau alt erbivor care rontaie planta. Furnicile le pot transforma în gustari suculente sau le pot alunga. Uneori, furnicile vor gasi oua care au fost depuse pe planta de un erbivor pradator si le vor evacua.
Numai ferigile si plantele cu flori au nectarii, desi aceste doua tipuri de plante au putine lucruri în comun. Ele au început sa arate foarte diferit unele de celelalte în urma cu aproximativ 400 de milioane de ani, când s-au „ramificat” în arborele genealogic al plantelor.
Furnicile si plantele fac echipa
Cercetatorii stiau de mult timp de existenta nectariilor si, de asemenea, cunosteau ca ferigile si plantele cu flori le foloseau pentru a „mitui” furnicile sa le ajute. Suissa si doi colegi de la Universitatea Cornell din Ithaca, New York, au vrut sa stie cât timp i-a luat fiecarei ramuri de plante sa recruteze furnici în acest fel.
Ei au început prin a aduna o multime de date despre ferigi si plante cu flori de la alti oameni de stiinta. Apoi au folosit programe de calculator pentru a compara aceste date. Se pare ca fiecare ramura de plante a dezvoltat nectariile aproximativ în acelasi timp – acum aproximativ 265 de milioane de ani, dupa ce evolutia a trimis ferigile si plantele cu flori pe drumuri separate.
„Cred ca este grozav faptul ca plantele cu flori si ferigile, care sunt rude atât de îndepartate, au dezvoltat capacitatea de a recruta furnici cam în acelasi timp”, spune Marjorie Weber, cercetator la Universitatea Michigan din Ann Arbor care studiaza evolutia si ecologia felului cum interactioneaza plantele si animalele.
Conform noului studiu, nectariile au evoluat rapid în forme noi, pe masura ce plantele cu flori stabileau relatii cu furnicile. Dar ferigile au fost un pic diferite, noteaza Suissa. Acolo, nectariile nu si-au schimbat forma imediat.
În schimb, noile forme la ferigi au evoluat mult mai târziu – dupa aproximativ 100 de milioane de ani. Echipa de cercetatori a realizat ca majoritatea furnicilor care se asociaza cu plantele traiesc în copaci.
Cu milioane de ani în urma, plantele cu flori aveau tendinta de a trai la înaltime în padure, acolo unde se aflau aceste furnici. Pe masura ce furnicile paseau mai des pe plantele cu flori, acestea au dezvoltat o multime de nectarii diferite.
Între timp, ferigile au aparut pe Pamânt si, cu timpul, au început sa traiasca în copaci, dezvoltând o multime de tipuri diferite de nectare, conform noului studiu.
„Ferigile se apara foarte bine în multe alte moduri, nu doar cu nectariile”, subliniaza Suissa. Ele aveau deja alte mijloace de aparare, cum ar fi substantele chimice daunatoare, solzii si firele de par.
Nectariile nu au devenit importante pentru ferigi pâna când acestea nu s-au mutat în copaci. Probabil ca atunci au venit furnicile, au gustat nectarul si au început sa alunge „mâncatorii” de plante care nu erau ucisi de celelalte arme ale ferigii.
GABRIEL TUDOR
Comentarii