Cu peste 250 de milioane de ani în urma, Scotia nu era învaluita în ceata si ploi ca în zilele noastre, ci era un desert acoperit de dune de nisip. Unul din locuitorii acestui peisaj aspru era un stramos al mamiferelor, un animal compact, care semana vag cu un porc, denumit Gordonia; avea o fata turtita si doi colti înfipti în maxilarele coroiate.
Cu ajutorul tehnicilor imagistice tridimensionale de înalta rezolutie aplicate unei fosile gasite lânga localitatea Elgin si apartinând acestei creaturi din perioada Permian, cercetatorii au reusit sa vizualizeze cavitatea craniana si sa realizeze o replica di-gitala a creierului, demers care ofera informatii despre marimea si compozitia acestui organ esential, într-o etapa timpurie din evolutia mamiferelor.
Creierul Gordonia era foarte diferit de cel al unui mamifer din epoca moderna, dar marimea relativa a creierului acestui animal în comparatie cu corpul pare sa anunte inteligenta care a ajutat ulterior mamiferele – inclusiv oamenii – sa domine Terra.
Gordonia, care a trait în urma cu 254-252 de milioane, era un proto-mamifer, un predecesor al mamiferelor care pastra înca trasaturi ale stramosilor reptilieni, relateaza Reuters/Agerpres.
„Per ansamblu, creierul Gordonia seamana mai mult cu al unei reptile decât cu al unui mamifer în ciuda faptului ca este mai strâns înrudit cu noi decât cu alta reptila moderna existenta”, a spus doctorandul în paleontologie Hady George, de la Universitatea din Bristol, autorul principal al studiului publicat în Zoological Journal of the Linnean Society.
„Aceste fosile celebre au fost gasite în mare parte în urma cu peste un secol si abia acum noile tehnologii ne permit sa le dezvaluim definitiv în detaliu si sa culegem perspective valoroase asupra anatomiei craniului si creierului lor, precum si asupra genealogiei lor”, a adaugat el.
Partea anterioara a creierului de Gordonia – prozencefal – este proportional mult mai mic decât al oricarui mamifer, a spus George. Desi creierul Gordonia prezinta în general trasaturi tipice unei rude stravechi a mamiferelor, organul denumit corp pineal, dedicat functiilor metabolice, era foarte marit, a adaugat George.
Frânturi din ceea ce va urma
„Vedem un creier care arata foarte diferit de al nostru, nu asemenea unui balon, ci mai degraba un tub lung si arcuit. Dar chiar daca forma lui pare ciudata, când îi masuram volumul, constatam ca era destul de mare în comparatie cu dimensiunile trupului”, a spus paleontologul si autorul studiului Steve Brusatte, de la Universitatea din Edinburgh.
„Este foarte dificil sa masori inteligenta la animalele moderne si cu atât mai dificil în cazul speciilor de mult disparute, pe care nu le putem niciodata observa în mod direct. Putem însa spune, la modul general, ca era o creatura inteligenta pentru vremea sa. Dimensiunea mare a creierului sau în comparatie cu cel al altor animale, anticipeaza radacinile evolutionare timpurii ale creierelor noastre enorme”, a adaugat Brusatte.
Gordonia avea circa un metru lungime si cântarea aproximativ 20 de kilograme. Avea capul mare si lat. Desi avea un corp îndesat, asemenea unui porc, picioarele lui nu erau la fel de lungi ca în cazul porcului. „Combinatia de cioc si colti facilita un stil de viata erbivor si mai ales smulgerea radacinilor zemoase din desertul unei locuia”, a spus George.
Era un proto-mamifer denumit dicinodont, care a aparut în urma cu 265 de milioane de ani si a disparut cu circa 200 de milioane de ani în urma. Grupul dicinodontilor a supravietuit celei mai grave extinctii în masa din istoria Terrei, care a avut loc în urma cu 252 de milioane de ani în urma, la finalul Permianului – si care se presupune ca ar fi fost cauzata de o intensa activitate vulcanica în Siberia –, însa Gordonia nu a supravietuit.
În perioada care a urmat acestei calamitati, au aparut dinozaurii, cu circa 230 de milioane de ani în urma. Mamiferele au aparut ulterior, cu circa 210 milioane de ani în urma si goneau de colo-colo sub picioarele dinozaurilor. Doar dupa ce coliziunea cu un asteroid, în urma cu 66 de milioane de ani, a desfiintat competitia, mamiferele au avut sansa de a domina.
Descoperita în 1997, fosila de Gordonia este un bloc de gresie care capteaza perfect craniul si maxilarul inferior.
„Creierul de Gordonia seamana foarte putin cu creierul mamiferelor moderne si nu poseda niciuna din trasaturile unice care caracterizeaza creierul acestora. Acest lucru scoate în evidenta schimbarile majore prin care a trecut acest organ pentru a ajunge cel pe care îl stim azi”, a spus George.
NICUSOR DINCA
Comentarii