Poluarea si exploatarea resurselor naturale de catre umanitate continua sa împinga Pamântul dincolo de capacitatile sale de rezilienta: sase praguri ecologice sunt în prezent depasite, iar alte doua sunt pe punctul de a fi depasite, se arata în actualizarea unui studiu de referinta asupra conceptului celor noua „limite planetare”.
Schimbarile climatice, defrisarile, pierderea biodiversitatii, cantitatea de substante chimice sintetice (inclusiv materiale plastice), deficitul de apa dulce si echilibrul ciclului azotului sunt cele sase limite care au fost în mare masura depasite, conform studiului realizat de o echipa internationala formata din 29 de oameni de stiinta. Alte doua – acidificarea oceanelor si concentratia de particule fine poluante prezente în atmosfera – sunt aproape de pragurile de alerta. Doar starea stratului de ozon se situeaza mai jos, cu o marja buna.
Aceste „limite planetare”, corespunzatoare unor praguri ce nu trebuie depasite în cadrul a noua domenii astfel încât ecosistemele sa poata evolua într-o „zona de functionare sigura” pentru a pastra locuibil Pamântul, au fost definite în 2009 de Centrul de Rezilienta din Stockholm.
Dezbatuta înca de la crearea sa, aceasta notiune a „limitelor planetare” a devenit treptat o referinta în stiinta sistemului Pamântului, fiind mentionata în rapoartele Grupului interguvernamental de experti asupra evolutiei climei (GIEC) al ONU, iar influenta sa s-a extins în lumea politicii si în economie.
În 2019, doar încalzirea globala, rata de disparitie a speciilor si ciclul azotului au depasit aceste praguri.
„Prin limitele planetare, identificam procesele importante care mentin Pamântul în conditiile de viata care au prevalat în ultimii 10.000 de ani, în timp ce umanitatea si civilizatia s-au dezvoltat”, a explicat autoarea principala a studiului, Katherine Richardson, profesoara la Globe Institute din Copenhaga. Studiul publicat reprezinta a doua actualizare majora, dupa cea din 2015, transmite AFP/Agerpres.
„Înca ne miscam în directia gresita (…) si nimic nu indica faptul ca vreuna dintre aceste limite – cu exceptia stratului de ozon, care se restabileste lent dupa interzicerea clorofluorocarburilor – începe sa evolueze în directia buna”, a declarat Johan Rockstrom, directorul Institutului Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic (PIK). „Acest lucru înseamna ca ne pierdem capacitatea de rezistenta si punem în pericol stabilitatea sistemului Pamântului”, a adaugat concreatorul acestui concept.
„Nivel nemaivazut de patru milioane de ani”
În ceea ce priveste biodiversitatea, limita acceptabila ar fi o rata de disparitie a speciilor de zece ori mai mare decât rata medie din ultimii 10 milioane de ani. Însa, în vremurile noastre, extinctiile se petrec de cel putin o suta de ori mai rapid, respectiv de zece ori mai mult în raport cu pragul recomandat.
În ceea ce priveste schimbarile climatice, limita adoptata este aceea a concentratiei de CO2 din atmosfera. Aceasta s-a mentinut foarte aproape de 280 de parti pe milion (ppm) timp de cel putin 10.000 de ani înainte de revolutia industriala. Însa, în 2022, a atins 417 ppm, mult peste o limita de siguranta definita de studiu la 350 ppm.
„Ne îndreptam catre o încalzire de 2,5 grade Celsius, 2,6 grade Celsius sau 2,7 grade Celsius, un nivel nemaivazut de patru milioane de ani”, a avertizat Rockstrom.
Mii si mii de compusi chimici artificiali – microplastice, pesticide, deseuri nucleare sau medicamente care polueaza mediul înconjurator – au fost cuantificati pentru prima data, iar limita este si aici în mare masura depasita.
Studiul evidentiaza, printre cele mai importante concluzii ale sale, ca diferite depasiri ale limitelor se amplifica reciproc, cu o legatura esentiala între cresterea concentratiei de CO2 si deteriorarea biosferei. „Dupa schimbarile climatice, integritatea biosferei reprezinta al doilea pilon al planetei noastre”, a declarat Wolfgang Lucht, responsabil de analiza sistemelor Pamântului în cadrul PIK. „În prezent o destabilizam luând prea mult din bio-masa, distrugând prea mult din habitat si defrisând prea mult”, a adaugat el.
Însa, în cazul celor noua domenii, situatia poate reveni sub pragurile de alerta, încurajeaza studiul.
„Este pur si simplu vorba despre stabilirea limitelor cantitatii de deseuri pe care le aruncam în mediul înconjurator si a cantitatii de materii prime extrase”, a spus Richardson.
NICUSOR DINCA
Comentarii