Putine sunt descoperirile din adancul marilor care sa fi produs atata uimire, stupefactie si interes din partea cercetatorilor. Dar scoaterea la iveala acum o suta de ani a unei stravechi piese de bronz la bordul epavei unui vas a surprins intreaga comunitate stiintifica.
Un mecanism ciudat si multe femei goale
Toata agitatia a inceput in urma cu un secol, cand un cautator de bureti submarini a descoperit in Marea Mediterana, intre Peninsula Peloponez din Grecia si Insula Creta, epava unei nave plina cu bijuterii, piese de ceramica, amfore cu vin, statui din marmura si bronz. Ajuns la suprafata, descoperitorul ar fi declarat autoritatilor ca a gasit „o multime de femei moarte, goale”.
Cu toate acestea, ceea ce a atras atentia, dincolo de bijuterii si „femeile moarte, goale” a fost o piesa misterioasa, de marimea unei cutii de pantofi si care lasa impresia ca nu este altceva decat o bucata de bronz corodat. Acele fragmente de bronz au primit denumirea de „ceasul din Antikythera”, dupa numele celei mai apropiate insule grecesti de locul descoperirii, dar a trebuit sa treaca sapte decenii, mai exact in 1971, pentru ca cercetatorii sa incerce sa intre in inima acestui misterios obiect, sa inteleaga complexitatea executiei, chiar daca unele intrebari au ramas fara raspuns si astazi.
Construit acum 2000 de ani, descoperit dupa 1900 de ani pe fundul marii si descifrat de-abia in ultimul deceniu, „ceasul din Antikythera” este considerat primul computer din lume! Cine l-a construit, ramane inca un mister, desi complexitatea lui a fost inteleasa de cercetatori, fiind construite mai multe replici in ultimul timp, plecand de la ramasitele din bronz.
Ceasul consta din 30 de roti dintate din bronz, de diferite dimensiuni, inchise intr-o caseta din lemn, fiecare roata avand intre 15 si 223 de dinti triunghiulari realizati manual. Ce masura aceasta complicata bijuterie a Antichitatii? El prezicea cu exactitate eclipsele de soare si de luna.
„Antikythera putea sa calculeze datele eclipselor cu o precizie de o zi la 76 de ani. Noi, civilizatia contemporana, am avut nevoie de sateliti pentru a atinge o astfel de precizie”, spunea Mathias Buttet, directorul de creatie-tehnica al lui Hublot. „E ca si cum Indiana Jones ar gasi intr-un sarcofag egiptean un telefon mobil. Obiectivul meu a fost sa formez ultimul numar si sa vedem cine raspunde. Si a fost Arhimede”, a adaugat cercetatorul care a realizat copia „ceasului din Antikythera”.
Uimitorul mecanism Antikythera
Pana la realizarea unui ceas care functioneaza ca piesa originala, cercetatorii au avut de infruntat mai multe obstacole: caseta mecanismului a fost strivita la un moment dat (probabil in timpul naufragiului initial), iar piesele din interiorul ei au fost imprastiate pe fundul marii. Istoricul Derek de Solla Price spunea ca „ramasitele au fost apoi acoperite cu un strat calcaros dur in timp ce partile metalice au corodat, iar sarurile metalice au permis pastrarea formei initiale din bronz”. In anul 1971, Price si fizicianul Charalampos Karakalos au utilizat primele radiografii pe baza de raze gama si raze X pentru a studia interiorul resturilor corodate ale mecanismului. Imaginile au aratat o multime de roti dintate, cadrane, placi si inele mici, unele acoperite cu inscriptii.
Studiind interiorul acestor obiecte cei doi oameni de stiinta au reusit sa inteleaga sistemul de functionare a mecanismului si functiile sale, concluzia fiind ca „dispozitivul a putut fi identificat drept un mecanism de calcul a pozitiei Soarelui si a Lunii pentru diferite date calendaristice, fiind realizat cu aproximatie in jurul anului 87 i.Hr. si utilizat timp de mai multi ani”.
Patruzeci de ani mai tarziu, in anul 2006, prin analiza dispozitivului s-au identificat alte angrenaje interioare, chiar mai complexe si mai multe inscriptii. Folosind o tomografie cu raze X de mare rezolutie, Tony Freeth impreuna cu colegii sai au reusit sa determine un numar dublu de inscriptii care puteau fi citite emitandu-se ipoteza ca „dispozitivul ar prezice, de asemenea, eclipsele solare si lunare si chiar neregularitatile din miscarea Lunii pe orbita sa in jurul Pamantului, precum si un calendar de 365 de zile care poate fi ajustat pentru a indica si anii bisecti.
Unele cadrane prezic eclipsele si despre altele se crede ca ar fi afisat cicluri astronomice mai putin cunoscute indicate prin intermediul unor relatii matematice intre anii solari si lunile corespunzatoare ciclului lunar”. In plus, echipa lui Freeth a considerat ca mecanismul este chiar mai vechi decat a presupus Price, datand artefactul, undeva intre anii 150 si 100 i.Hr. O surpriza a venit si in 2008, cand, analizandu-se noile inscriptii, s-a descoperit ca „ceasul” continea, de asemenea, un calendar al jocurilor olimpice.
L-a inventat Arhimede?
Price era de parere ca acest mecanism a fost construit pe insula Rhodos, binecunoscuta de catre arheologi si istorici ca fiind un centru al descoperirilor astronomice in primul si al doilea secol i.Hr. Constructorul putea fi si Posidonius (135-50 i.Hr.), „tatal studiilor privind mareele”. Marele orator roman Cicero (106-43 i.Hr.) scria ca Posidonius a realizat la un moment dat un obiect similar: „Planetariul recent construit de prietenul nostru Posidonius, la fiecare rotatie indica miscarea Soarelui, Lunii si a cinci planete care are loc pe cer la fiecare douazeci si patru de ore…”.
Price mai scria ca „a fost realizat, probabil, de catre un mecanic care era in legatura cu scoala lui Posidonius de pe insula Rhodos. Vasul care transporta mecanismul probabil a naufragiat in timp ce se indrepta spre Roma intr-o perioada in care Cicero a vizitat scoala, adica in jurul anului 78 i.Hr. Proiectul mecanismului pare a se integra in traditia care a inceput prin proiectarea unor dispozitive de tip planetariu de catre Arhimede”.
Freeth credea ca modelul, numele lunilor inscriptionate pe ceas „sunt proprii pentru corintieni si ele au fost folosite de colonistii lor in Siracuza, locul de bastina al celebrului astronom si inventator Arhimede (287-212 i.Hr.). Tot de la Cicero vine presupunerea ca Arhimede este inventatorul „ceasului din Antikythera”, deoarece el scria ca „inventia lui Arhimede a fost admirabila… De fapt, atunci cand Gallus a actionat aceasta sfera sau planetariu noi am putut observa cum Luna se indeparteaza de Soare cu un numar de grade prin rotirea unei roti dintate din dispozitiv, similar modului prin care Luna ne apare pe cer”.
Putem spune ca primul computer e vechi de 2000 de ani, dar ce alte inventii, la fel de complicate ca „ceasul din Antikythera”, sau chiar mai complicate, au fost construite in Grecia antica?
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii